Matteo Renzi are 40 de ani si este premierul Italiei. Pentru prima data de la numirea sa, acesta a tinut la inceputul lunii iulie un discurs spumos in Parlamentul European.
Renzi a vorbit liber, fara ajutorul foilor si a spus audientei ca Europa evolueaza cu jumatate din viteza pe care au luat-o multe state din lume. Faptul ca Europa se gandeste numai la bilanturile financiare i-a distrus sufletul si idealurile.
Discursul lui Renzi era al unui candidat la presedintia Uniunii Europene si nu al unui birocrat dintr-un stat european care isi facea prezenta pentru a anunta planurile birocratice pentru anul viitor.
Renzi a obtinut o victorie importanta in alegerile europarlamentare, acolo unde platforma sa reformista s-a bucurat de voturile a 41% din alegatori. Astfel ca, a ajuns in fata Parlamentului European si a descris modul cum vede el institutiile europene. Dar, din cine a fost formata Uniunea Europeana, pana acum?
Venind din inima Europei este Jose Manuel Barroso, care tocmai se pregateste sa predea sefia Comisiei Europene. Politica sa pragmatica si care s-a adaptat intereselor de moment l-au transformat in cel care a prezidat o Comisie in care ierarhia institutionala a alunecat pe o panta abrupta.
Alaturi de el s-a aflat partea irascibila a acestui tandem care a condus Uniunea Europeana in timpul crizei economice. Este vorba despre Herman van Rompuy, un apologet si o persoana care se simtea mai confortabil atunci cand nu era in lumina reflectoarelor. Principala sa responsabilitate era sa faca gustos pentru toate statele europene tot ceea ce se producea in laboratoarele financiare de la Berlin.
Asa ca ajungem la liderul de facto al Uniunii Europene, cancelarul Germaniei Angela Merkel. Puterea Germaniei in Uniune era contrabalansata si dosita de Franta, care, acum, a disparut din peisaj. Presedintele Francois Hollande a devenit un jucator de rezerva, trecut acolo gratie rezultatelor “minunate” ale unei economii stagnante si de performanta extremei drepte din alegerile Uniunii Europene.
Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, nu a reusit sa faca o impresie buna iar Donald Tusk, premierul Poloniei, desi si-a creat un renume pentru el insusi in calitate de cel mai mare sustinator al unei uniuni energetice, este la fel de putin dinamic precum Mariano Rajoy.
Intre timp, David Cameron a intrat in orizontul euroscepticilor duri din Partidul Conservator. El clameaza reforma, dar nu vine si cu exemple.
Din toamna isi va face prezenta pe scena Jean Claude Juncker, dar, care pare prea obosit dupa o intreaga viata in politica.
Renzi, insa, a venit cu un alt discurs. A cerut o fiscalitate mai soft si le-a amintit tuturor ca exista si o parte de “crestere economica” in Pactul de Stabilitate Economica. “Avem stabilitate, dar nu avem crestere!”, a spus Renzi, care a mai adaugat in fata Parlamentului ca Uniunea Europeana arata precum o “matusa plictisita si batrana” care se plange de fiecare data.
