VIDEO Ce trebuie sa faca Grecia ca sa nu intre in incapacitate de plata si sa paraseasca zona euro

Grecia si celelalte tari din zona euro sunt din nou in impas cu trei saptamani inainte de un dedline crucial. Daca cele doua parti nu vor ajunge la un acord privind extinderea ajutorului financiar de 240 de miliarde de euro pana pe 30 iunie, atunci Grecia nu va mai putea sa isi achite datoriile, va intra in incapacitate de plata si va fi fortata sa iasa din zona euro.

Liderii europeni au mai trecut prin situatii similare inainte si au reusit sa ajunga a un consens pentru a evita o iesire a Greciei din zona euro. Dar acele acorduri au fost rezolvate in momente de recunoastere a problemelor Greciei, fara ca tara sa isi si rezolve problemele financiare fundamentale care afecteaza economia.

Pentru a intrerupe acest ciclu, liderii europeni trebuie sa produca un plan realist pentru a revigora economia devastata a Greciei si pentru a pune in ordine finantele subrede ale guvernului de la Atena. Desi este preferabil alunecarii Greciei in haos, un acord pe seama celui de-al doilea program de ajutor financiar nu va imbunatati increderea in relatia dintre Grecia si Troica si nu va rezolva incertitudinile politice, economice si financiare din aceasta tara. Greselile legislative si incertitudinea ce macina aceasta tara au aruncat Grecia la loc intr-o spirala a recesiunii. Somajul a inceput sa creasca din nou, populatia a inceput din nou sa isi retraga depozitele din banci iar lichiditatile au inceput sa se epuizeze.

Relatia dintre Grecia si partenerii sai din zona euro si creditorii sai internationali este foarte fragila. Este dominata de suspiciune, neincredere, polemica si multa retorica. In acelasi timp, in Grecia creste polarizarea viziunilor privind locul tarii in Europa.

Grecia ar trebui sa faca doua lucruri inteligente in perioada imediat urmatoare daca vrea sa se salveze si sa ramana in zona euro:

  1. Grecia trebuie sa incheie pe cat se poate de repede review-ul final pe actualul program de asistenta financiara care trebuia sa fie finalizat in decembrie 2014, dar care a fost extins de doua ori
  2. Grecia ar trebui sa bata palma cu Troica pentru un nou program de asistenta financiara fara a repeta greselile din trecut.

150127131739-greek-debt-chart-780x439

Pe termen scurt, intr-un al doilea program de asistenta financiara, Grecia ar trebui sa se concentree pe fiscalitate, pensii si piata muncii.

Un plan de acest gen ar suna cam asa: cei 18 membri ai zonei euro vor cadea de-acord sa stearga datoriile Greciei sau sa amane plata unei mari proportii din datorie, care inseamna 177% din PIB. In schimb, guvernul condus de Alexis Tsipras va trebui sa fie de-acord cu o serie de schimbari fundamentale precum cresterea taxelor, eficientizarea guvernarii si impulsionarea cresterii economice.

Ca treaba sa mearga pe roate, liderii Germaniei si a celorlalte state din zona euro vor trebui sa renunte la o parte din banii cu care au contribuit pentru a-i plati pe creditorii privati ai Greciei. O mare parte din acesti creditori sunt banci si firme de investitii din chiar aceste tari. Dar daca zona euro nu va face un sacrificiu de acest gen acum, atunci va suferi pierderi si mai mari daca Grecia intra in incapacitate de plata si iese din zona euro. Rezultatul, pe langa nivelul ridicat al pierderilor europene, va submina si increderea in existenta monedei unice atunci cand zona euro se va mai confrunta cu crize similare. Un Grexit ar insemna o lovitura devastatoare si pentru sistemul financiar al Greciei.

Pentru a beneficia de niste termeni de plata mai favorabili, Alexis Tsipras va trebui sa faca la randul lui concesii si care, mai mult ca sigur, nu vor fi primite foarte bine in randurile Syrizei, partidul aflat la guvernare. Spre exemplu, Tsipras trebuie sa anuleze pensionarea inainte de termen fapt ce secatuieste sistemul de pensii public. Guvernul sau va trebui sa combata cu adevarat evaziunea fiscala si sa puna capat sistemului greoi de licentiere in mediul de afaceri care creeaza oportunitati perfecte pentru savarsirea de acte de coruptie.

Nici oficialii Troicai nu au facut o treaba mai buna in Grecia. Inca din 2010, de cand a fost acordat primul imprumut, Troica a cerut implementarea de politici austere care au contractat economia Greciei. Rata somajului a urcat la 25% si peste jumatate din tinerii greci stau pe bara si nu isi gasesc locuri de munca. Chiar si acum, oficialii europeni ii cer lui Alexis Tsipras sa reduca si mai mult sistemul de beneficii sociale si de pensii de care populatia beneficiaza in momentul de fata.

Punctul cheie al actualei negocieri dintre aceste parti este pe adoptarea unori masuri fiscale dure. Se doreste cresterea taxelor si reducerea cheltuielilor publice. Greseala guvernului grec este ca deja a crescut taxele iar veniturile din impozite si taxe au scazut in ultimele luni, aruncand tara in recesiune.

Proiectiile economice facute la finalul lui 2014 demonstrau ca Grecia ar fi avut un surplus primar de 2-3% din PIB in 2015 cu o serie de masuri fiscale aditionale foarte fine. Dar Grecia a intrat din nou in recesiune. Mediul investitional s-a prabusit iar cresterea taxelor si reducerea cheltuielilor publice nu sunt solutii in acest moment. Ar intensifica recesiunea. Structura oligopolista a pietei de productie grecesti, diminuarea lichiditatilor arata ca aceste constrangeri fiscale ar fi contraproductive.

Grecia ar trebui sa se concentreze pe a avea un buget echilibrat si care sa mearga pe un surplus fiscal primar foarte mic. Guvernul de la Atena ar trebui sa isi recunoasca faptul ca daca se va intoarce in perioada deficitelor fiscale si a politicilor populiste nu va ajuta economia sa se insanatoseasca iar institutiile europene vor trebui sa isi recunoasca la randul lor ca o fiscalitate contractata ar inrautati spectrul economic.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1