Un exemplu pentru Grecia: cum a reusit Slovenia sa iasa din criza economica

In timp ce Grecia se imbarca spre un al treilea ajutor financiar extern si guvernul de la Atena se pregateste de a impune noi masuri de austeritate, la celalalt capat al Peninsulei Balcanilor, o tara din zona euro a reusit sa se salveze din criza financiara si acum o duce destul de bine.

Slovenia si-a salvat sistemul bancar cu o infuzie de 4.8 miliarde de euro din resurse proprii, fara sa apeleze la Troica sau la FMI, BCE ori Comisia Europeana. Operatiunea de salvare a sistemului bancar sloven, in mare parte de stat, a fost anuntata in decembrie 2013, la cateva luni dupa ce guvernul a lansat un plan de austeritate pentru a-si repara finantele publice.

Slovenia era pe punctul de a intra intr-o criza financiara similara cu cea a Ciprului si toata lumea se astepta ca deponentilor sa li se retina din banii plasati in banci iar statul sa recurga la reduceri dramatice de cheltuieli publice. Si totusi, Slovenia a calculat, in asa fel, incat a constatat ca se poate baza pe pietele deschise pentru a-si acoperi costurile crah-ului bancar.

Deznodamantul a fost peste asteptari. La sfarsitul lui 2013, previziunile economice pentru anul viitor erau sumbre. Contractia PIB-ului ar fi fost de 1% numai ca, la finalul anului, Slovenia a cunoscut o crestere economica de 2.6%. Resursele financiare au fost acumulate prin vanzarea de titluri de stat dar si prin constrangeri fiscale incrementale pentru a tine pietele in acelasi loc. Deficitul bugetar in 2014 a fost de 4.9% din PIB, incluzand aici recapitalizarea bancilor. Deficitul structural a fost de 3.3%, cu 0.1% mai mare decat previziunile economice.

Guvernantii si-au propus ca, pana in 2020, sa echilibreze balanta bugetara a Sloveniei prin vanzarea unor companii de stat si prin reformarea educatiei, a sistemului de pensii, a sistemului de colectare de taxe precum si a legislatiei din domeniul afacerilor. Chiar daca Slovenia are un filon socialist, reformele economice si sociale nu vor fi oprite.

Guvernul de la Ljubljana a implementat 57 de masuri pentru constrangeri fiscale, majoritatea referindu-se la stoparea cresterilor cheltuielilor inutile. 91 de companii au fost nominalizate spre a fi incluse in planul de privatizare si alte 47 au fost listate pentru a se vinde participatiuni din ele. Taxarea veniturilor studentilor a fost adusa la acelasi nivel cu cel al populatiei pentru a ameliora veniturile si pentru a reduce segmentarea pietei muncii. Rata somajului a scazut in Slovenia, in luna mai, la 12.3%, pentru a patra luna consecutiva. In urma cu un an, in mai 2014, rata somajului era de 13%.

Reformele din Slovenia au atins si domeniul exporturilor, care este locomotiva economiei acestei tari. Exporturile pe cap de locuitor sunt de 4.5 ori mai mari decat cele ale tarii vecine, Croatia. Exporturile inseamna 77% din PIB-ul Sloveniei iar aceasta tara are si o reteta de succes in a atrage fonduri europene.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1