In urma cu un an, Banca Centrala Europeana isi incepea programul monetar de relaxare cantitativa achizitionand active in valoare de 60 de miliarde de euro pe luna. Scopul a fost stimularea economiei zonei euro si prevenirea intrarii in deflatie. Dar nu politica monetara este motivul cresterii economice lente din zona euro…
Ce masuri noi de stimulare a creditarii a anuntat Mario Draghi
Anul trecut, in decembrie, Mario Draghi, presedintele BCE, anunta prelungirea programului pana in martie 2017. Saptamana aceasta, joi, Draghi a anuntat ca programul de relaxare cantitativa creste la 80 de miliarde de euro pe luna, incepand cu aprilie. Valoarea totala a relaxarii cantitative ajunge la 1.7 trilioane de euro.
A fost cea mai importanta masura adoptata de BCE, pe 10 martie, dintr-un set intreg, cu au scopul de a relaxa politica monetara. Anul trecut, in decembrie, BCE a redus de la -0.2% la -0.3% dobanda aplicata depozitelor pe toate fondurile bancilor comerciale „parcate” la BCE. Acum, Draghi a anuntat ca a coborat din nou pragul acestei dobanzi, de la -0.3% la -0.4%, reducand totodata si rata sa principala de creditare de la 0.55% la 0%. Ca urmare a acestei decizii, bancile ar trebui sa se simta incurajate si sa imprumute in exces rezervele sale parcate la BCE si nu sa si le mareasca. Din moment ce dobanzile negative aplicate ataca profiturile bancilor, BCE a extins, de-asemenea, si subventiile de creditare.
BCE va efectua, de-asemenea, patru noi finantari pentru operatiuni de creditare in perioada iunie 2016 – martie 2017, fiecare program avand o maturitate de 4 ani si care vizeaza stimularea creditului acordat in sectorul privat, prin furnizarea de fonduri in conditii extrem de favorabile. BCE va trebui sa faca mult mai multe decat a estimat, initial, la inceputul anului trecut, deoarece cresterea economica se lasa asteptata iar preturile sunt in continua scadere.
Pana acum, activele achizitionate prin programul de relaxare cantitativa au fost, in principal, obligatiuni de stat impreuna cu obligatiuni garantate de banci (asigurate cu ipoteci) si o cantitate mica de titluri garantate cu active. Acum, in meniul BCE, sunt si obligatiunile corporative.
Atunci cand BCE a lansat programul de relaxare cantitativa, economia zonei euro incepuse sa se insanatoseasca odata cu venirea primaverii lui 2013, ajungand in primul trimestru al lui 2015 la 0.6%. Dar s-a dovedit a fi cel mai mare punct de crestere, intrucat cresterea economica raportata la nivel trimestrial a fost de maxim 0.3%, la sfarsitul lui 2015, la o rata anualizata de 1.3%.
BCE s-a angajat sa tina inflatia la 2%, dar a dat de deflatie. Rata inflatiei a scazut de la 0.3% in luna ianuarie a acestui an la -0.2% in februarie. Desi scaderea continua a preturilor energiei a fost partial responsabila, inflatia de baza, adica cea care exclude elementele volatile precum energia, a scazut de la 1% in ianuarie la 0.7% in februarie.
Daca in decembrie BCE previziona pentru 2016 o crestere economica de 1.7% a zonei euro, acum, perspectiva de crestere economica este de doar 1.4%. Dupa un an cu inflatie 0%, preturile bunurilor de consum vor creste in 2016 doar pana la 0.1%, in conditiile in care in decembrie specialistii BCE estimau o crestere de 1%.
In 2012, Draghi promitea ca va face tot ceea ce este necesar pentru a salva moneda euro. Dar pietele se indoiesc fata de aceasta politica monetara suprasolicitata. Comerciantii de schimb valutar au raspuns primii la masurile luate de Draghi. Initial, euro s-a depreciat in raport cu dolarul ca apoi sa creasca din nou dupa ce Draghi a spus ca nu va mai reduce nivelul dobanzilor.
De ce nu acorda bancile credite si prefera sa isi tina banii la Banca Centrala Europeana?
In conditiile in care relaxarea cantitativa are succes numai daca moneda euro se depreciaza, BCE joaca extrem de riscant pentru ca bancile inca nu se incumeta sa acorde credite. In plus, mediul de afaceri se teme sa achizitioneze noi imprumuturi pe fondul temerilor generate de cresterea lenta a exporturilor trimise in China si in pietele emergente. In plus, bancile europene continua sa schiopateze. Italia se chinuie sa gaseasca un plan nou pentru a-si curata sistemul bancar de creditele neperformante iar giganti precum Deutsche Bank nu fac decat sa se reorganizeze pentru a-si maximiza profitabilitatea.
Prin decizia de marti, 10 martie, Draghi si autoritatile de reglementare din domeniu au agravat problemele sistemului bancar, ruland noi cerinte stringente de capital care sunt foarte costisitoare si care au creat o incertitudine semnificativa in randul investitorilor.
In loc sa gaseasca noi cai pentru a opri sangerarea sistemului financiar printr-o alocare mult mai eficienta a capitalului, Draghi nu a facut decat sa politizeze creditul. Expansiunea programului de relaxare cantitativa ar putea mai mult sa dauneze decat sa faca bine. Mai noi, acesta presupune achizitia de obligatiuni denominate in euro emise de catre societati non-bancare stabilite in zona euro.
