europolitics
Zona Euro

Se gripează zona euro?

În toate colțurile lumii există semnale de alarmă cu privire la starea economiei. FMI și-a revizuit, recent, în scădere, previziunile privind creșterea economică globală, pentru a patra oară în ultimele luni! Peste 70% din economia globală va suferi o contracție sincronizată, prima, de altfel, după criza economică din 2011.

Războiul comercial dintre SUA și China, restrângerea creditării în China, turbulențele economice din Turcia și Argentina, slăbiciunile sectorului auto din Germania și creșterea ratelor dobânzii au contribuit, cumulat, la revizuirea predicțiilor economice în marile economii ale lumii.

Cele trei mari economii ale zonei euro au început și ele să fie gripate, iar ultimele vești nu sună prea bine pentru stabilitatea economică, mai ales pe fondul alegerilor europene care vor schimba configurația Parlamentului și a Comisiei Europene.

GERMANIAEconomia Germaniei s-a contractat în cel de-al treilea trimestru al anului 2018 și, de-atunci, se chinuie să se repună pe picioare. La mijlocul lunii aprilie, guvernul de la Berlin a ajustat creșterea economică pentru anul acesta la doar 0.5%. Ar fi cel mai slab rezultat înregistrat în ultimii șase ani, de la criza datoriilor suverane care se revărsase în toate țările din zona euro. Anul trecut, PIB-ul Germaniei a înregistrat o creștere de 1.4%. În ciuda unei cereri interne robuste, pe fondul unui șomaj în scădere, în realitate, factorii externi au fost cei care au influențat negativ economia Germaniei. Fiind unul dintre cei mai mari exportatori, Germania a fost lovită de politica protecționistă a SUA, orientată, în special, împotriva Chinei. Industria auto a fost cea mai afectată.

FRANȚAEconomia Franței nu se dezvoltă la fel de repede precum are nevoie, cu consecințe negative asupra perspectivelor de pe piața muncii și a bunăstării. OECD îi sugerează Parisului să se concentreze asupra strategiilor pe termen lung pentru a revitaliza creșterea economică, să îmbunătățească finanțele publice, să creeze locuri de muncă mai bine plătite și să crească gradul de coeziune al societății. Ultimul studiu realizat de OECD arată că Franța va înregistra o creștere economică de 1.3% în acest an, insuficientă pentru a contribui la diminuarea rapidă a ratei șomajului și la o îmbunătățire semnificativă a finanțelor publice. În consecință, ar trebui să continue procesul de reformă, în ciuda mișcării Vestelor Galbene. OECD susține că măsurile enunțate de Emmanuel Macron ar putea contribui la o creștere economică de 3.2% în următoarea decadă, de care ar beneficia gospodăriile cu venituri medii și mici. Reducerea accelerată a cheltuielilor publice și creșterea vârstei de pensionare ar putea ridica nivelul creșterii economice la 5%.

ITALIA Europa își manifestă îngrijorarea cu privire la regresul economiei Italiei. Acest mesaj l-a transmis chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, într-o discuție avută cu premierul italian Giuseppe Conte, la Roma, la începutul lunii. Trezoreria Italiei a redus prognoza de creștere economică a țării pentru acest și a reevaluat în creștere deficitul bugetar. Economia Italiei va înregistra o creștere de numai 0.1%, după ce primele prognoze arătau 1%! Țara a intrat anul acesta în recesiune și este apăsată de o datorie publică ce depășește 130% din PIB. Stagnarea economică nu va face decât să împiedice rezolvarea situației fiscale a Italiei.

Related posts

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

Vlad Epurescu

Mizele scandalului dintre Bruxelles și Roma pe tema bugetului Italiei și asemănările cu criza din Grecia anului 2015

Vlad Epurescu

Europenii incearca sa cada de acord asupra reformarii zonei euro

Vlad Epurescu

Creșterea economică din zona euro a încetinit, iar 2018 va fi mai slab decât 2017

Vlad Epurescu

Se prefigureaza noua criza economica la orizont?

Vlad Epurescu

Se termina era banilor ieftini? BCE anunta sfarsitul programului de relaxare cantitativa

Vlad Epurescu

Leave a Comment