Economia globala va trebui sa depaseasca in perioada imediat urmatoare o serie de obstacole destul de mari care vor avea implicatii serioase in pietele financiare.
Primul obstacol se numeste Rezerva federala. De fiecare data cand Ben Bernanke vorbeste despre oprirea tiparnitei cu bani care inunda economia Americii cu 84 de miliarde de euro pe luna, pietele financiare se clatina. Cel de-al doilea obstacol: alegerile din Germania. Acestea vor avea loc pe 22 septembrie.
Cele doua momente sunt strans legate. Exista o parere unanima in lumea financiara ca, odata ce alegerile din Germania vor lua sfarsit, atunci va incepe restructurarea zonei euro si a economiilor nesanatoase. FED-ul ar putea astfel, din septembrie, sa isi inceapa programul prin care sa stranga robinetul si sa nu mai achizitioneze titluri de stat si ipoteci ci sa se arunce in zona capitalurilor mai riscante si mai putin lichide.
Daca pentru americani ar putea sa insemne o veste buna, mai ales ca ar putea sa cunoasca o crestere economica de 2%, pentru restul lumii nu va fi asa. Si, in special, pentru zona euro. Atunci cand FED-ul isi va opri tiparnita, pretul dolarului va creste. La fel, vor creste si dobanzile la titlurile de stat.
In Europa, Banca Centrala va incepe o serie de teste de stres, vizand gradul de performanta al bancilor din regiune. Multe dintre ele sunt banci zombie si multe dintre ele raporteaza cresterea creditelor neperformante. Datoria multor banci va trebui, astfel, sa fie restructurata.
Imediat dupa alegeri, Grecia ar putea sa ceara restructurarea datoriei suverane, in conditiile in care va cunoaste un deficit de finantare de 11 miliarde de euro! Portugalia, Cipru si Irlanda au in vedere sa faca acelasi lucru. Spania si Italia vor fi sub atenta monitorizare, mai ales ca se asteapta ca dobanzille imprumuturilor pe care le acumuleaza de pe piata titlurilor de stat sa creasca, odata cu decizia FED-ului de a-si diminua politica interventionista.
A recapitaliza datoria suverana in Sudul Europei inseamna ca multe dintre banci vor primi ajutoare financiare din partea guvernelor, dar si deponentii ar putea trece prin ce au patit cipriotii la inceputul anului. Pana acum, bancile nu s-au confruntat cu retrageri masive din partea deponentilor, asa cum s-a intamplat in alte situatii de criza economica, precum in perioada 1929 – 1933. Pana acum…
Bancile europene se estimeaza ca ar avea nevoie de 1,2 trilioane de euro. Asta ar insemna ajutoare financiare colosale din partea guvernelor si a bancilor, iar greul va fi suportat de platitorii de taxe si de detinatorii privati de datorie.
Au trecut cinci ani de la inceputul crizei economice, iar zona euro nu a facut reformele structurale care sa o readuca pe linia de plutire. Acum va fi momentul, mai ales ca Autoritatea Bancara Europeana isi va incepe testele de stres si analizele in luna septembrie, ca parte a acordului privind infiintarea uniunii bancare.
Ceea ce se va intampla insa in zona euro va afecta intrega economie. Practic, in septembrie, vom vedea cine va apasa primul pe tragaci – Rezerva Federala, sau Banca Centrala Europeana.
