fbpx
europolitics
Zona Euro

Sceheletul din dulapul lui Renzi: de ce vrea Italia de la Comisia Europeana “relaxarea” conditiilor financiare

 

Germania si Olanda sunt cei mai mari sustinatori ai austeritatii. Regulile Uniunii Europene privind plafonul datoriei publice nu ar trebuie sa se schimbe. Italia, insa, este cel mai vocal adversar si continua sa caute exceptii de la reguli. Dupa discursul furtunos avut la inceputul lui iulie, Matteo Renzi isi doreste, acum, ca banii investiti in infrastructura digitala ar trebui sa fie exceptati de la conditiile impuse prin Pactul de Stabilitate si de Crestere Economica. Renzi a spus ca nici macar un singur euro investiti in aceasta zona nu ar trebui sa fie inclusi in calculul deficitului bugetar.

Italia este, dupa Grecia, cea mai indatorata tara dintre cele 18 care sunt in zona euro iar noul guvern este hotarat sa administreze o terapie de soc pentru a resuscita economia. Datoria publica a Italiei este de 130% din PIB iar somajul a ajuns la 12,6%.

Argumentele Italiei au fost „retezate” din scurt de o serie de comisari europeni, organismul executiv al Uniunii Europene, amintind ca deficitul bugetar trebuie sa se limiteze la 3% din PIB iar datoria publica nu trebuie sa fie mai mare de 60%. „Cheltuielile, de orice natura ar fi ele,  nu pot fi excluse sub nicio forma din calculele deficitului. Nu vom deschide cutia Pandorei”, a spus Siim Kallas, vicepresedintele Comisiei Europene.

Wolfgang Schauble, ministrul de Finante al Germaniei, s-a rezumat la a fi ironic: „In Europa, oricine are libertatea de a vorbi”. Exemplul Frantei este elocvent: atunci cand i s-a dat mai mult timp pentru a atinge tintele deficitului bugetar, Franta nu a produs absolut deloc rezultate mai bune. Franta este cea de-a doua economie a zonei euro, dar nu va reusi sa isi stabilizeze pana in 2015 defictul bugetar la 3% din PIB.

Italia este, insa, in lumina reflectoarelor, intrucat tocmai ce a preluat presedintia prin rotatie a Uniunii Europene. Acest lucru ii permite sa seteze diverse teme pe agenda economica. Pier Carlo Padoan, ministrul finantelor din Italia, a spus ca “vom incerca sa ajutam toate tarile in a gasi resurse financiare si sa punem presiune pe reforma, pentru a reduce somajul.”

Desi costurile de imprumut ale Italiei au scazut la noi recorduri, datoria publica a crescut la un nou nivel. In  aprilie era cu 5% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 2,15 trilioane de euro, aproape cat cea a Germaniei. Cu mentiunea ca Germania va cunoaste o crestere economica de 2% anul acesta in timp ce, Italia, abia va resimti ceva, cifrele aratand un 0,3% pentru 2014.

imprumuturi

Pentru a se asigura ca aceasta datorie este sustenabila, premierul Renzi este preset sa faca reduceri bugetare si sa stimuleze o economie impovarata de amenintarea deflatiei si de o rata mare a somajului. Se estimeaza ca, pana la finele anului, datoria publica a Italiei o va depasi pe cea a Germaniei.

Cu toate eforturile depuse pana acum de guvernul Renzi, plata arieratelor, contributia la fondurile de salvare din zona euro si veniturile reduse din colectarea taxelor nu ii ajuta absolut deloc pe italieni.

In primele patru luni ala acestui an, datoria publica a crescut cu 77 de miliarde de euro, adica aproape cat a fost nivelul inregistrat in tot anul 2013!

Related posts

Se gripează zona euro?

Vlad Epurescu

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

Vlad Epurescu

Creșterea economică din zona euro a încetinit, iar 2018 va fi mai slab decât 2017

Vlad Epurescu

Ce îi lipsește Mecanismului European de Stabilitate ca să înlocuiască FMI-ul

Vlad Epurescu

Mizele scandalului dintre Bruxelles și Roma pe tema bugetului Italiei și asemănările cu criza din Grecia anului 2015

Vlad Epurescu

Europenii incearca sa cada de acord asupra reformarii zonei euro

Vlad Epurescu

Leave a Comment