europolitics
Zona Euro

Problema Grexitului explicata in trei pasi: cine sunt vinovatii pentru halul in care a ajuns Grecia

Propunerile incoerente ale guvernului de la Atena, raspunsul plin de ura al lui Tsipras la adresa partenerilor europeni si referendumul din 5 iulie au deschis un nou capitol al crizei grecesti.

In perspectiva a ceea ce va urma pentru Grecia este bine de stiut trei chestiuni care, in zilele astea, nu prea se mai dezbat. E bine sa iti stii trecutul ca sa stii cum sa interpretezi viitorul.

In primul rand, datoria Greciei este mica raportat la ceea ce este in UE. Insumeaza 320 de miliarde de euro, ceea ce inseamna abia 2% din datoria suverana a statelor Uniunii Europene. In mainile grecilor, aceasta carte a fost jucata de parca era vreun as, pentru ca pe Troica i-ar fi costat mult mai putin daca ar fi sters datoria Greciei. Este un cost mic in comparatie cu costul panicii si al iesirii dezordonate a Greciei din zona euro. Panica se va rasfrange dinspre Atena pe pietele titlurilor de stat ale altor state UE. Cea mai vulnerabila este Italia, a carei datorie publica inseamna 2,4 trilioane de euro!

In al doilea rand, ajutorul financiar acordat grecilor nu este chiar pentru greci, ci pentru bancile care au imprumutat Grecia. Cea mai mare proportie a acestor banci si cele franceze si germane. Alegatorul de rand din Germania considera ca munceste mult pentru salariul sau si nu ii convine atunci cand statul, in loc sa investeasca bani in Germania, prefera sa ii salveze pe lenesii greci si pe pensionarii care trandavesc dupa ce au iesit la pensie anticipat. De fapt, platitorii de taxe germani trebuie sa stie ca isi salveaza bancherii foarte bine platiti care au imprumutat mult prea multi bani Greciei in urma cu zece ani. De-aceasta negocierea cu Grecia este mult mai complicata si depaseste stadiul economiei.

Eurostat s-a plans incepand cu anul 2004 ca statistica datoriei elene nu era adevarata si a fost marcata de interferenta politica. In octombrie 2009 a fost ales un nou guvern care, in cautarea de a gasi vina pe predecesorii sai, a emis noi date care demonstrau nivelul adevarat al datoriei publice si al deficitului, care abia daca mai era sustenabil.

Ratele dobanzilor la imprumuturile pe termen lung erau la cote uriase pentru cele mai multe tari din UE care erau indatorate. Asa ca s-a declansat un cerc vicios: acolo unde datoriile pareau a fi nesustenabile din cauza dobanzilor ridicate, imprumuturile erau acordate la dobanzi si mai mari deoarece investitorii cautau compensari pentru riscul de a acorda aceste credite. In acest talmes balmes, UE i-a spus Greciei ca daca va salva sistemul bancar elen, atunci va oferi o finantare mai mare pentru achitarea datoriei si mai multi bani lichizi.

Asa ca bancile franceze si germane si-au vandut titlurile de stat grecesti la Banca Centrala Europeana. Astazi, 75% din datoria Greciei este detinuta de BCE iar restul de 25% este detinut de institutiile financiare grecesti. BCE a platit pentru datoria Greciei cu euro proaspat si aromat. Din multe puncte de vedere, aceste imprumuturi nu au insemnat nimic, in special atunci cand au avut alte motive economice precum acela de a injecta cash intr-un sistem bancar european care trebuia salvat de la disparitie.

 

Comparison of bailout programmes

In al treilea rand, Grecia nu a ajuns sa aiba aceste probleme fiscale numai oferind salarii generoase in sistemul public, oferind pensii babane si ajutoare sociale. Cheltuielile sociale ale Greciei ca si procent raportat la PIB nu depasesc foarte mult media europeana. Singura cheltuiala insemnata care depaseste media europeana este cea alocata Apararii. O mare parte din acesti bani sunt cheltuiti pe producatorii de armament american, german si francez.

Aceasta traditie isi are radacinile inca din perioada ’67 – ’74, atunci cand generalii de armata influentau politica Greciei extraordinar de mult. Atunci s-au facut cheltuieli extraordinare pentru ca tarmul grecesc si insulele sa poata fi monitorizate. Grecia era implicata atunci intr-un razboi diplomatic cu Cipru. In plus, Grecia trebuie sa aiba grija la un alt adversar traditional: Turcia! Chiar daca ambele tari sunt in NATO. In afara de cheltuielile directionate catre Aparare, problemele fiscale ale Greciei rezida si din veniturile publice care sunt la niveluri foarte joase. Grecii nu sunt platiti foarte bine, sunt taxati foarte prost!

 

greece-2nd-bailout

Related posts

Se prefigureaza noua criza economica la orizont?

Vlad Epurescu

Europenii incearca sa cada de acord asupra reformarii zonei euro

Vlad Epurescu

Ce îi lipsește Mecanismului European de Stabilitate ca să înlocuiască FMI-ul

Vlad Epurescu

Leave a Comment