Agentia de rating Standard&Poors au retrogradat ratingul Olandei. Lista tarilor care mai sunt listate cu AAA incepe sa se subtieze dramatic. SUA, Franta si Olanda sunt tarile importante care au suferit o diminuare a ratingului.
Exista posibilitatea reala, insa, ca Germania sa fie urmatorul mare jucator care sa fie retrogradat! Guvernul olandez a reactionat precum cel francez atunci cand a pierdut sclipirea ratingului AAA. Francezii au spus la vremea aceea ca nu sunt motive de alarmare intrucat, celelalte doua mari agentii de masurare a ratingului, Moody’s si Fitch, isi mentineau nota buna data Frantei. Dar, la inceputul acestui an, Franta a fost retrogradata si de aceste doua agentii.
Olandezii au destule motive de ingrijorare. Atunci cand Franta a fost retrogradata, datoria publica a sarit de 90% din PIB, iar guvernul a asigurat ca nu va risca o crestere pe termen scurt prin ajustarea deficitului bugetar. Olanda, prin contrast, are o datorie publica mica, undeva in jurul a 74% din PIB.
Acest lucru ar trebui sa ridice intrebari serioase Germaniei care, alaturi de Finlanda, au ramas singurele doua tari din zona euro care mai sunt listate cu triplu A de agentiile de rating.
Economiile Germaniei si ale Olandei sunt interconectate puternic. De zeci de ani, politica monetara a Olandei se baza pe potrivirea ratelor dobanzii cu cele ale nemtilor si mentinerea unui curs de schimb stabil intre guldenul olandez si marca germana.
De altfel, ambele tari aveau deficite mici si o datorie publica scazuta. Olanda a fost aliatul numarul 1 al Germaniei atunci cand a fost vorba de probleme legate de fiscalitatea si politica monetara si economica a Uniunii Europene.
Germania, acum, are o datorie publica mai mare decat cea a Olandei si are aceeasi perspectiva de crestere economica precum Olanda, cu toate ca Olanda se bazeaza pe o rezerva de gaz natural care valoreaza peste 20% din PIB si economii ale fondurilor de pensii in valoare de 1 trilion de euro, aproximativ 140% din PIB.
Desi pozitia fiscala a Germaniei este mai sanatoasa decat cea a Olandei gratie performantelor economice exceptionale de la inceputul crizei economice, cifrele fragile inregistrate de productie pun in pericol slabirea economiei.
S&P si-a motivat decizia in cazul Olandei prin prisma deteriorarii perspectivelor de crestere economica. Economia Olandei s-a contractat cu 1,2% in acest an si va creste abia cu 0,5% in 2014. In cazul Germaniei, Bundesbank-ul anticipeaza o crestere de 1,8% pentru 2014, dar aceasta cifra nu este sigura. Pe termen mediu, Germania va avea mai multe probleme decat Olanda din cauza procesului de imbatranire a populatiei.
Un alt factor destabilizator este costul salvarii monedei euro, care ar putea sa creasca exponential daca criza economica va escalada. Tinand cont ca Germania si Olanda au oferit garantii uriase, aceste tari risca o crestere substantiala a datoriei publice.
Mai mult, politica germana intra intr-o noua faza, cu o coalitie de larga concentrare nationala ce va seta regulile jocului in anii ce vor veni. In timp ce majoritatea germanilor sustine noul guvern iar coalitia a primit un vot de incredere si din partea partenerilor europeni, exista insa riscul ca opiniile divergente privind salvarea zonei euro sa creeze frictiune intre cele doua parti.
Spre exemplu, social-democratii sustin implementarea eurobondurilor, in timp ce crestin-democratii se opun cu desavarsire.
