europolitics
Zona Euro

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

DN2 (E85), singurul drum național care leagă București de Moldova, este, totodată, și unul dintre cele mai periculoase din țară. Mulți șoferi aleg să circule pe patru benzi, deși drumul, oficial, nu are decât două și un acostament mai larg, pe ambele sensuri. Ultimul accident grav a avut loc pe 15 martie, anul acesta, când trei oameni au ajuns la spital. Spre deosebire de România, în Grecia, reabilitarea drumurilor cu fonduri europene nu este ocolită. Ba din contră!

Valea Tempi, din Grecia, era una dintre cele mai periculoase zone rutiere din această țară. Acum, este una dintre cele mai sigure bucăți de autostradă de la eleni. Secțiunea de nord a autostrăzii A1 a fost finalizată în urmă cu doi ani și conectează, acum, capitala Atena de cel de-al doilea oraș ca mărime al Greciei, Salonic.

Trei noi tuneluri și tot atâtea poduri au înlocuit vechiul drum național care traversa o regiune muntoasă. În fiecare an, pe această rută, aveau loc cel puțin 2 accidente mortale. În aceeași zonă, 21 de elevi de liceu au murit într-un accident tragic de circulație care a avut loc în anul 2004. Însă, cu ajutorul fondurilor de coeziune, grecii și-au modernizat infrastructura rutieră iar acum, această secțiune de autostradă a fost integrată în ruta europeană E75, conectând, practic, Grecia de Norvegia!

Acesta este doar un simplu exemplu care arată cum au reușit grecii să-și revină din criza economică și să-și transforme țara într-o atracție pentru investițiile străine. Bugetul țării arată semne îmbucurătoare iar deficitul public se îngustează pentru al treilea an consecutiv. Guvernul condus de Syriza se așteaptă la o creștere economică record, mai ales după ce, în anul 2018, a terminat cu un surplus de 1.1% din PIB. Revenirea Greciei este uimitoare, ținând cont de faptul că, în anul 2015, a terminat anul cu un deficit de 5.6%!

În plus, grecii au început să-și achite din datorii. Înregistrează excedente bugetare mult mai mari decât se așteptau, așa că investitorii sunt încrezători în viitorul economic al acestei țări. Ținta anuală pentru perioada 2018 – 2022 este de a avea un excedent bugetar primar de peste 3.5% din PIB. Acesta este un criteriu impus după ce a achitat, în august, anul trecut, cea de-a treia tranșă din ajutorul financiar de 86 de miliarde de euro încasată în luna august a anului trecut.

Mai mult, Grecia a făcut o solicitare oficială către Mecanismul European de Stabilitate pentru a returna, înainte de termen, o tranșă dintr-un împrumut luat de la FMI, în valoare de 3.7 miliarde de euro. În total, până în 2024, Grecia trebuie să restituie la FMI peste 9.3 miliarde de euro.

În schimb, datoria publică consolidată a Greciei a crescut cu 5 puncte procentuale, până la 181,1% din PIB în 2018, care a fost de 184,7 miliarde de euro, în creștere față de 180,2 miliarde de euro în 2017,  conform Elstat. Așadar, urmele crizei economice încă se văd, Grecia încă nu este competitivă, suferă la capitolul productivitate iar șomajul este la cele mai înalte cote din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, chiar dacă Grecia a fost epicentrul crizei datoriilor din zona euro în urmă cu zece ani, luna trecută a reușit să organizeze pentru prima oară o licitație pentru emisie de titluri de stat. Atena a reușit să strângă, astfel, 2.5 miliarde de euro la un randament de 3.9%.

Related posts

Europenii incearca sa cada de acord asupra reformarii zonei euro

Vlad Epurescu

Mizele scandalului dintre Bruxelles și Roma pe tema bugetului Italiei și asemănările cu criza din Grecia anului 2015

Vlad Epurescu

Creșterea economică din zona euro a încetinit, iar 2018 va fi mai slab decât 2017

Vlad Epurescu

Ce îi lipsește Mecanismului European de Stabilitate ca să înlocuiască FMI-ul

Vlad Epurescu

Se prefigureaza noua criza economica la orizont?

Vlad Epurescu

Se termina era banilor ieftini? BCE anunta sfarsitul programului de relaxare cantitativa

Vlad Epurescu

Leave a Comment