Mai poate Grecia sa fie salvata? De cati bani mai are nevoie, pe langa cel de-al treilea ajutor financiar

Grecia a reusit, in cele din urma, dupa o vara “fierbinte”, sa ajunga la o intelegere cu creditorii sai pentru a obtine un nou ajutor financiar. Numai ca vestile nu se opresc aici. Grecia ar putea avea nevoie de o stergere masiva a datoriei pentru a reusi sa isi revina economic.

Purtatorul de cuvant al Parlamentului de la Atena, din partea Syrizei, a facut un apel pentru toti alesii sa sustina noua intelegere cu creditorii, adaugand ca nu ar fi in beneficiul Greciei daca ar accepta un imprumut punte temporar. Daca cele doua parti bat palma si pe aspectele tehnice, atunci, Grecia ar urma sa primeasca imediat o prima transa de 25 de miliarde de euro. Syriza spera ca intelegerea sa fie parafata pana la mijlocul lunii august. Dar acesti bani nu vor ajuta Grecia decat intr-o foarte mica masura.

Institutul National pentru Cercetare Economica si Sociala estimeaza ca, pentru a avea sase in viitor sa aiba o economie competitiva, Greciei trebuie sa i se stearga o datorie 95 de miliarde de euro, ceea ce inseamna aproximativ 55% din PIB. FMI-ul a recunoscut luna trecuta acelasi lucru, doar ca procentul difera, fiind vorba in acest caz de 30%.

Daca Troica va persista in a-i impune Greciei tinte fiscale nerealiste, va mentine aceasta tara intr-o depresie economica permanenta. Tinand cont de haosul economic din ultimele luni si de masurile de austeritate impuse de creditori in virtutea noului acord financiar, PIB-ul Greciei va scadea la mai putin de 70% fata de nivelul avut in 2008. Asta inseana ca o treime din productia economica a Greciei pur si simplu a disparut!

Initial, Troica estimase ca Grecia va putea sa ajunga pana in 2020 sa aiba o datorie publica ce ar echivala cu 120% din PIB. Pentru ca acest lucru sa se intample, statele mai bogate din zona euro ar trebui sa initieze un transfer fiscal permanent spre aceasta tara. Stergerea datoriei ar insemna, in realitate, un efort foarte mic pentru zona euro, aproape 1% din PIB-ul anual.

Ministrii de Finante ai tarilor care sunt membre in zona euro nu sunt, insa, atat de convinsi. Una dintre marile griji este ca Grecia sa nu genereze un precedent in materie si incearca sa previna aparitia unui hazard moral in uniunea monetara. In economie, hazardul moral pare atunci cand o persoana sau, in cazul de fata, un guvern, isi asuma mai multe riscuri deoarece stie ca altcineva suporta povara pierderilor survenite in urma acelor riscuri. Daca Greciei i se vor sterge datoriile, atunci si alte tari vor fi mai putin interesate in a-si consolida sustenabilitatea cheltuielilor pe termen lung.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1