Ideea lui Merkel pentru a gestiona criza refugiatilor: hai sa bagam Turcia in UE. Oare e o idee buna?

Pe vremea cand kaiserul Wilhelm al II-lea era primul monarh care a vizitat Constantinopolul si era primit la Palatul Yildiz nimeni nu se gandea ca, intr-o buna zi, Turcia va ajunge sa isi calculeze pasii pentru se transforma intr-un stat european. Criza refugiatilor si criticile din ce in ce mai aspre la adresa Angelei Merkel au fortat-o catre o afacere “necurata”. In schimbul stoparii fluxului de refugiati, Turcia va fi ajutata de Germania in procesul sau de aderare la Uniunea Europeana.

Tocmai cand Angela Merkel reusise sa asigure o stare de liniste dupa ce Grecia a evitat in ultimul moment intrarea in faliment, Cancelarul German infrunta o noua furtuna, cea creata de valurile de refugiati care iau cu asalt Europa si care fug din calea razboaielor sectariene din Orientul Mijlociu. Aflata in fata celei mai mari crize a refugiatilor de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Merkel isi joaca probabil cea mai importanta carte din cariera sa politica, declarand ca Germania este gata sa-i primeasca pe refugiati. Oficial, in Germania se asteapta ca numarul refugiatilor, anul acesta, sa atinga cifra de 1 milion. Neoficial se vorbeste despre 1,5 milioane.

Cancelarul Germaniei a facut, in august, un salt in necunoscut. Declaratiile si actiunile sale legate de criza refugiatilor vor marca politica Germaniei multi ani de-acum inainte. Anul 2017 reprezinta o noua borna. Este anul cand vor avea loc alegerile parlamentare. Capitalul politic urias, efortul administrativ si costurile financiare vor deturna resursele dinspre alte domenii spre criza refugiatilor.

Vizita Angelei Merkel la Istanbul a fost o tentativa aproape disperata de a dezamorsa criza refugiatilor. In baza planului de actiune decis la Bruxelles in urma cu doua saptamani, liderii europeni s-au prefacut putin ca au realizat ceva substatial pe marginea acestei probleme, dandu-i ocazia presedintelui Recep Tayyp Erdogan sa fluture cateva concesii europene in fata electoratului sau. Pentru Cancelarul german, vizita facuta in Turcia a fost cea mai importanta misiune diplomatica efectuata din 2005, din momentul in care a castigat puterea. Liderul de la Berlin s-a intalnit cu presedintele turc Recep Tayyip Erdogan si cu premierul Ahmet Davutoglu in speranta de a obtine ajutorul Ankarei in ideea de a construi o zona tampon in regiune, pentru a mai diminua numarul de refugiati din Siria si Afghanistan care iau cu asalt Europa.

In schimb, Germania ar putea accelera procesul prin care cetatenii turci ar putea calatori fara vize in spatiul Uniunii Europene. In plus, Merkel le-a promis oficialilor turci faptul ca ii va sustine in procesul de aderare la Uniunea Europeana. La inceputul acestei luni, Angela Merkel isi reiterase opozitia fata de accederea Turciei in UE, insa Cancelarul german, aflat sub o presiune mediatica fantastica, a ajuns sa isi reconsidere pozitia.

Vrem sa le creem conditii refugiatilor ca sa stea cat mai aproape de casa
Angela Merkel

Totodata, Angela Merkel i-a convins pe Erdogan si Davutoglu sa accepte ca Turcia trebuie sa opereze controale mult mai stricte la granita maritima cu Grecia. In acest sens, liderii UE i-au oferit Turciei 3 miliarde de euro, ceea ce inseamna o recunoastere internationala pentru ajutorul acordat in criza refugiatilor.

Merkel s-a intalnit cu Erdogan, in Turcia, cu doar doua saptamani inainte de alegerile generale ce vor avea loc pe 1 noiembrie. Presedintele Erdogan si partidul sau islamist AK vor incerca, acum, sa evite impresia ca si-au vandut tara Uniunii Europene. In Germania, insa, presiunea mediatica exercitata asupra Angelei Merkel ar putea s-o determine sa incheie acest troc cu Turcia, cu toate ca multi dintre membrii CDU se opun integrarii acestei tari in UE. CDU a scazut la 37% in sondajele de opinie, in mare masura din cauza modului dezordonat si lipsit de idei in care Germania a gestionat criza refugiatilor. In plus, Merkel si CDU vor trebui sa pastreze aparentele. Turcia ramane o tara care pune la indoiala drepturile si libertatile cetatenesti. A incuraja un stat “iliberal” care vrea intr-o Uniune Europeana liberala si toleranta nu pare tocmai consecvent.

Daca pentru a gestiona criza refugiatilor exista vreo solutie, cu siguranta nu este aceea a negocierilor pe nepusa masa cu un guvern interimar si cu un lider preocupat sa imbunatateasca sansele partidului sau inainte de alegerile care vor avea loc peste doua saptamani. Problema planului prezentat de Merkel este ca se bazeaza pe premisa ca 2.5 milioane de refugiati sirieni si irakieni vor alege, totusi, sa ramana in Turcia daca vor vedea ca taberele de refugiati sunt mai bine ingrijite. Ar fi asta un plus, dar refugiatii aleg Europa in cautarea unei vieti mai bune, nu pentru a ramane in provizorat intr-o tabara. Turcia nu are un regim functional pentru aprobarea cererilor de azil iar sirienii si irakienii nu sunt decat niste “oaspeti”. In plus, promisiunea facuta Turciei ca va fi sustinuta in procesul de aderare la UE este nebuneasca. Pentru ca Turcia, astazi, este campioana la a calca in picioare drepturile omului. Discutiile pe aceasta chestiune vor fi mai mult decat problematice.