europolitics
Zona Euro

De ce vrea Merkel sa economiseasca bani pentru Germania si nu vrea sa le dea si grecilor ceva

Fostul premier al Italiei, Mario Monti, afirma intr-un interviu ca “in Germania, sinonimul pentru datorie este vinovatie”. Alaturi de el sunt numerosi critici care acuza faptul ca politica Angelei Merkel de a nu scoate din buzunar cardul de credit si sa dea drumul la bani impiedica economia zonei euro sa se revigoreze mai repede.

Stand pe margine cu un surplus bugetar, Berlinul este acuzat ca a pasat pe umerii Bancii Centrale Europene povara deflatiei. Cancelarul este intransigent desi Germania plateste acum doar 0,2% dobanda pentru imprumuturile pe zece ani. Mai mult de-atat, prin ratele negative ale dobanzii, Germania incaseaza de la creditorii sai bani in plus pentru obtinerea de finantare pe cinci ani. Germania sta pe cel mai mare surplus bugetar din ultimii 15 ani si si-a propus sa isi reduca datoria publica sub 70% pana in 2017 si sub 60% pana in 2023.

In Germania, situatia fiscala este robusta, inflatia este scazuta iar Guvernul refuza sa cheltuiasca desi se imprumuta cu aproape 0% dobanda. Cresterea economica in 2014 a fost de 1,6%. Municipalitatile germane au facut economii de 18 miliarde de euro! Criticii afirma, insa, ca aceasta maniera de a privi lucrurile impiedica si economia Germaniei sa se dezvolte. Criticii constata ca investitiile publice in Germania au scazut ca pondere a cheltuielilor publice la putin peste 10%. La inceputul anilor ’90, aceasta pondere era de 14%. In Germania se poate observa si o scadere constanta a calitatii infrastructurii, dupa cum reiese din unele studii intocmite de Forumul Economic Mondial.

Rasplata economica, spun criticii politicii lui Merkel, ar putea sa insemne mai mult decat numai sa acopere costurile de imprumut ale nemtilor. Daca statul german si-ar mari cheltuielile publice cu 0,5% ar insemna ca PIB-ul ar creste in patru ani cu cate 0,75% pe an. Dar efectele pozitive s-ar reverbera si in alte economii ale zonei euro. Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia si Spania si-ar vedea crescuta productia cu pana la 0,33%.

Pe de alta parte, cererile diverselor guverne ca Germania sa renunte la aceasta presupusa politica de austeritate nu fac decat sa distraga atentia pe plan intern si sa aduca o noua tema de discutie in agenda publica. Germanii sunt criticati pentru prudenta lor fiscala si a devenit o metoda prin care guverne precum cel al lui Alexis Tsipras deviaza in fata alegatorilor sai consecintele politicilor economice proaste de-acasa.

De ce nu vrea, asadar, Angela Merkel, sa slabeasca putin cureaua? Pai, in timp ce isi propune sa mentina un buget echilibrat pana la alegerile din 2017, argumentul suprem este ca economia tarii o duce, oricum, la fel de bine si fara stimulente. Datoria publica inseamna 72% din PIB dar Germania incepe sa se confrunte cu probleme demografice si cu o populatie imbatranita, pentru care va trebui sa puna economii la saltea inca de pe-acum.

Institutul pentru Economie Mondiala din Kiel a publicat, recent, un raport, din care a reiesit ca politica monetara a Bancii Centrale Europene va avea un efect destabilizator asupra economiei Germaniei.

Pe termen mediu, expertii economici anticipeaza faptul ca Germania se va bucura de o crestere economica sustinuta in urmatorii patru ani.  Spre exemplu, anul trecut, venitul celor de la Volkswagen a insemnat 200 de miliarde de euro, adica aproape cam cat PIB-ul Finlandei! Discutie in boardul companiei. Directorul Martin Winterkorn a anuntat un program de eficientizare prin care VW va economisi 5 miliarde de euro. Programul se intinde pe un document de 400 de pagini. Consiliul director al companiei se intreaba: dar nu putem economisi mai mult?

In fapt, economia Germaniei se dezvolta mai repede decat se asteptau criticii sai sa o faca. Cererea interna este in continua crestere. Consumatorii cheltuiesc bani la niveluri nemaivazute in Germania ultimilor 15 ani. Pe plan international exista o cerere masiva pentru produsele nemtesti. Un alt exemplu este BMW care, datorita cererilor mari, va deschide in acest an inca 8000 de noi locuri de munca.

Dar, pe termen mediu, paradoxul este ca aceasta crestere economica nu va fi indestulatoare pentru a satisface pretentiile fortei de munca. In prezent, BCE stropeste cu peste un trilion de euro economiile bolnave ale zonei euro. Ratele dobanzii sunt aproape de zero. Consecintele negative se vor rasfrange asupra Germaniei care va avea de suportat presiuni economice mai mari decat cele de la reunificare.

In ciuda faptului ca PIB-ul va creste, Germania are, asadar, o populatie imbatranita. Pe termen mediu, forta de munca va scadea. Imigrantii vor putea numai partial sa acopere efectele acestui proces.

Rezultatul va fi un decalaj de productie, adica diferenta dintre maximul ce o economie il poate produce si actuala productie. Acest decalaj ar putea ajunge la 3% si ar fi cea mai mare diferenta din ultimii 20 de ani si ar putea declansa si un deficit de cerere.

Tema dezbaterii la zi in Germania este urmatoarea: de ce platitorul de taxe german trebuie sa plateasca pentru Grecia, desi grecii nu vor ei insisi sa se ajute? Germania are o strategie clara: guvernanta trebuie sa se faca printr-o disciplina fiscala de fier prin care se economiseste capital, costurile sunt tinute la cele mai scazute niveluri iar, in acelasi timp, se creeaza si noi locuri de munca. Dar rezultatele bune ale nemtilor trebuie sa le acopere lor, nevoile de maine. Nu trebuie sa acopere lipsa competitivitatii economiilor din Sudul Europei.

Related posts

Creșterea economică din zona euro a încetinit, iar 2018 va fi mai slab decât 2017

Vlad Epurescu

Mizele scandalului dintre Bruxelles și Roma pe tema bugetului Italiei și asemănările cu criza din Grecia anului 2015

Vlad Epurescu

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

Vlad Epurescu

Europenii incearca sa cada de acord asupra reformarii zonei euro

Vlad Epurescu

Se prefigureaza noua criza economica la orizont?

Vlad Epurescu

Se gripează zona euro?

Vlad Epurescu

1 comment

avatar
CrisPres Subiectele Zilei: Fostul consilier prezidential George Scutaru a spalat spaga prin firma la care a fost actionar; Ministrul Aurescu: Se lucreaza la un parteneriat strategic Romania-China; Zegrean (CCR): In cazul Sova se mai pot face multe. - Cris April 7, 2015 at 2:34 am

[…] De ce vrea Merkel sa economiseasca bani pentru Germania si nu vrea sa le dea si grecilor ceva. Fostul premier al Italiei, Mario Monti, afirma intr-un interviu ca “in Germania, sinonimul pentru datorie este vinovatie”. Alaturi de el sunt numerosi critici care acuza faptul ca politica Angelei Merkel de a nu scoate din buzunar cardul de credit si sa dea drumul la bani impiedica economia zonei euro sa se revigoreze mai repede. Stand pe margine cu un surplus bugetar, Berlinul este acuzat ca a pasat pe umerii Bancii Centrale Europene povara deflatiei. Cancelarul este intransigent desi Germania plateste acum doar 0,2% dobanda pentru imprumuturile pe zece ani. Mai mult de-atat, prin ratele negative ale dobanzii, Germania incaseaza de la creditorii sai bani in plus pentru obtinerea de finantare pe cinci ani. Germania sta pe cel mai mare surplus bugetar din ultimii 15 ani si si-a propus sa isi reduca datoria publica sub 70% pana in 2017 si sub 60% pana in 2023, scrie Europolitics.ro. […]

Reply

Leave a Comment