fbpx
europolitics
Zona Euro

De ce masurile de austeritate nu vor functiona in Grecia

Negocierile pentru un nou ajutor financiar care sa salveze Grecia de la colapsul economic au intrat intr-o noua etapa dupa ce Parlamentul elen a votat masurile de austeritate solicitate de creditori. Dar conditiile acordului financiar are aproape aceeasi structura cu celelalte doua bailout-uri oferite Greciei in 2010 si in 2012. Si asa a ajuns la putere Syriza, dar asta este o alta discutie. Problema Greciei este ca o paste trei probleme insurmontabile.

 

1. Grecia deja a incercat si a esuat multe proiecte de reforma de acest gen

Programul de masuri de austeritate pe care Parlamentul l-a adoptat aseara starneste un optimism peste masura normalului. Spre exemplu, ideea privatizarii unor active de stat care sa valoreze 50 de miliarde de euro nu este una nefamiliara.

In anul 2011, planul de privatizare al Greciei avea ca scop obtinerea a 50 de miliarde de euro din vanzarea de active de stat. OECD tragea un semnal de alarma: era cea mai mare suma de bani pe care o tara membra a acestei organizatii trebuia sa o obtina din privatizari. Multe programe de privatizare implica un compromis intre reforme structurale pe termen lung si acumularea de fonduri pe termen scurt. OECD semnala in iulie 2011, deci, acum patru ani, ca, in cazul Greciei, nevoia de bani este acuta.

In patru ani de zile, guvernele ce s-au perindat la conducerea tarii au reusit sa obtina 5 miliarde de euro din privatizari, adica 10% din ceea ce voiau creditorii. Si a fost nevoie de mult tumult politic. Doua guverne s-au prabusit in urma masurilor de privatizare adoptate iar tara, dupa cum se vede cu ochiul liber, nu este absolut deloc competitiva in raport cu alte tari din zona euro. In 2009, PASOK si Noua Democratie obtineau, impreuna, trei sferturi din totalul voturilor alegatorilor. Acum, in sondaje, cele doua partide abia ating un sfert din voturi.

Syriza, daca vrea sa mai ramana la putere, trebuie sa fie mult mai eficienta decat precedesorii sai desi, ideologic, se afla pe pozitii antagonice cu PASOK si Noua Democratie.

 

2. Datoria publica e prea mare, cresterea economica nu este de-ajuns

FMI-ul a anuntat cu o zi inainte de votul din Parlamentul elen ca datoria Greciei este nesustenabila. Daca o spune FMI-ul, deja capata o cu totul alta greutate. Pana acum, FMI-ul considera ca datoria Greciei prezinta o vulnerabilitate ridicata.

Datoria Greciei se compune din doua probleme. Una dintre ele este ca acumuleaza din ce in ce mai multa datorie. A doua este cauzata de performanta abisala a economiei Greciei din ultimii cinci ani.

Judecand cinstit, sunt foarte putine sanse ca economia Greciei sa aiba parte de un boom economic intr-o perioada atat de scurta. PIB-ul nominal, o combinatie intre inflatie si cresterea reala, s-a prabusit ani la randul. Inflatia din Europa este la cote mici iar Grecia deja a intrat in deflatie. In conditiile in care Atena nu controleaza emiterea de moneda noua, perspectiva devalorizarii monedei nationale nici nu exista.

Se tot vorbeste despre reducerea datoriei. Dar aici avem o prinsoare. Creditorii europeni ii ofera Greciei posibilitatea de a i se sterge datorie dar numai atunci cand reformele asumate de autoritatile de la Atena vor fi puse in practica. Toate aceste masuri s-au mai perindat pe mesele de negocieri si au fost imposibil de implementat in ultimii cinci ani. Fara un succes imediat in applicarea acestor reforme austere, reducerea datoriei Greciei va iesi din discutie.

3. Chestiunea surplusului primar

La finalul lui 2014 se parea ca Grecia o lua pe o panta ascendenta. Bine, nu mai este cazul ultimelor sase luni, dar, in baza calculelor facute de economisti, Grecia ar fi trebuit sa aiba un surplus primar de 7.2% din PIB. Surplusul primar inseamna bugetul guvernamental inainte ca datoriile si dobanzile aferente sa fie achitate. Ei, Grecia ar trebui sa aiba 7.2% in fiecare an in perioada 2020 – 2030 pentru ca, in acest fel, sa ajunga sa aiba 60% datorie publica raportata la PIB.

Desigur, nu mai este cazul acum, pentru ca economia a regresat extraordinar de mult in ultimele cinci luni iar Grecia a alunecat si mai mult pe spirala datoriei. Din toate statisticile existente reiese faptul ca numai trei tari in ultimii 40 de ani au avut, pe o perioada de 10 ani, un surplus primar de 5% din PIB. Niciuna din 54 de tari studiate nu a reusit sa atinga 7%. Surplusul primar pe care trebuie sa il atinga Grecia in baza cerintelor creditorilor este de 3.5% din PIB. Dar pe parcursul a mult mai multor ani.

Related posts

Cadoul de final de mandat al lui Mario Draghi: BCE reduce ratele dobânzilor și relansează programul de cumpărare de obligațiuni

Adelina Miron

Christine Lagarde anunță o schimbare importantă la Banca Centrală Europeană care îi privește pe toți contribuabilii europeni

Adelina Miron

Angela Merkel și finalul Epocii de Aur pentru economia germană. Ce ar însemna pentru Cancelar intrarea economiei în recesiune

Vlad Epurescu

Se află Germania pe drumul către recesiune?

Vlad Epurescu

Se gripează zona euro?

Vlad Epurescu

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

Vlad Epurescu

1 comment

avatar
Stefan Ivan July 17, 2015 at 11:39 am

Austeritatea este o ineptie, o imbecilitate. Romania a trecut prin austeritate si s-a dovedit o catastrofa nationala. Solutile sunt reducerea drastica a evaziunii fiscale si a coruptiei precum si a cresterii investitilor si a locurilor de munca. La acest capitol trebuie sa se lucreze atat in Grecia cat si in Romania. Solutile nu trebuie sa fie jihadiste si imorale fata ce cetatean, fata de contribuabil, asa cum se intampla acum in Romania, cand toate sistemele, ANAF, Institutii financiare de creditare-depozitare (bancile, i.f.n.-urile si c.a.r-urile) si firme de diferite servicii il cocoseaza si il distrug pe bietul roman. Solutile trebuie sa fie constructive, eventual o solutie ar putea fi anularea penalitatilor la plata restantelor la facturile de utilitati, la taxele si impozitele datorate la stat, anularea crediteleor, popririlor si executarilor silite pentru clientii care se afla in incapacitate de plata la plata ratelor. Aceste solutii ar relaxa supra-incarcarea financiara si ar elimina problemele sociale grave care sunt atat in cazul grecilor cat si in cazul romanilor si pe care tot tarile respective ar trebui sa le rezolve. De exemplu, pentru un cetatean grec sau roman daca are de achitat o factura la utilitati plus o taxa ori impozit si plus o rata si la fiecare dintre acestea se mai adauga si penalitati atunci nic una dintre acestea nu vor putea sa fie platite si vor pierde toate partile si firma de utilitati si bugetul statului si bancile, i.f.n.-urile si c.a.r-urile si cetateanul. Am facut aceasta paralela cetatean grec-cetatean roman deoarece, grecii se afla intr-o criza majora, iar romanii nu au iesit din criza, decat in capul unor batuti in cap. De abia de un an, doi conducatorii romani au inceput sa faca primii pasi (timizi) care sa sa-i recapaciteze financiar, economic si social, sa le creasca puterea de cumparare si traiul de zi cu zi, prin scaderea TVA-ului la alimente si scaderea CAS-ului la angajator, cresterea salariului minim pe economie, speram prin scaderea TVA-ului la 18% si scaderea CAS-ului si la angajat, cresterea salarilor prin legea salarizarii unitare si alte masuri de relaxare fiscala care sa creasca puterea de cumparare a cetateanului roman.

Reply

Leave a Comment