Indicele managerilor de achiziții, cel mai bun indicator al activității industriale, a aratat in iulie o revenire a economiei din zona euro. Optimistii s-au grabit sa afirme ca aceasta este luminita de la capatul tunelului.
Dar, de ce nu este asa? PMI-ul a ridicat pretul actiunilor iar moneda euro s-a apreciat dupa multe luni in care a pierdut teren in fata dolarului. Mai multi economisti au aratat ca aceste cifre nu vor afecta deloc trendul actual si ca in trimestrul al treilea, nivelul cresterii economice va ramane aproape la fel.
Se va face, probabil, o mica revizuire si de la 0,1 va ajunge la 0,3, dar totul depinde de stabilitatea politica, investitiile companiilor si cererea de consum. Nu sunt obstacole prea mici, nu-i asa?
Problema zonei euro, care impiedica economia sa creasca. sunt masurile de austeritate impuse mai multor tari, in special celor din Sudul Europei. Fiscalitatea ridicata, somajul care a ajuns la cote alarmante si limitarea consumului prin neacordarea de credite sunt alti factori care, pe termen lung, isi pun cuvantul.
Cifrele PMI nu pot sa fie, astfel, decat o reasigurare pentru Banca Centrala Europeana ca poate sa tina in continuare dobanzile la 0,50% pana la 1 august. Se asteapta, insa, ca dobanda sa scada atunci la 0,25%, insa nu va avea mari efecte.
Sansele ca indicele PMI sa scada pe termen lung sunt destul de mari, asa cum s-a intamplat intrecut si cu alti indicatori economici. Iar daca cresterea economica este atat de insignifianta, atunci stagnarea este cuvantul care va descrie cel mai bine ce se va intampla in zona euro.