Cuvintele care aduc austeritatea: cum s-a adaptat limbajul europenilor la criza economica

Lovita in plin de criza economica, in perioada 2008 – 2009, societatea  europeana a inceput sa se adapteze noilor factori care ii afecteaza viata cotidiana. In acest fel, s-au schimbat comportamente si mentalitati iar in limbajul curent s-au strecurat jargoane si expresii care definesc situatia economica.

 

Pictures in the News: Madrid, Spain

Portughezii s-au ales cu un nou cuvant, “grandolar”, care a aparut in timpul crizei euro (iata, alta expresie), si se refera atunci cand multimea adapteaza un cantec revolutionar portughez pentru a scanda impotriva unui membru al guvernului. “Grandola” este un cantec portughez scris de Zeca Alfonso care incurajeaza legaturile de fraternitate dintre locuitorii orasului Grandola, un oras aflat in regiunea Alentejo, din Portugalia. Grandola i-a insufletit pe portughezi in timpul loviturii de stat care a inlaturat de la putere in 1974 guvernul autoritar al lui Marcello Caetano.

Italienii urmaresc acum la Bursa ecartul dintre obligatiunile germane si cele italiene cu aceeasi pasiune cu care urmaresc partidele de fotbal din Serie A ale favoritilor. Asa, a aparut un nou cuvant, “spreaddite” (de la spread, care inseamna ecart in limba romana) si se refera la agravarea situatiei economice din cauza randamentului prost pe care il au obligatiunile Italiei.

In Grecia, criza a dat nastere multor replici folosite ironic in conversatiile dintre oameni, tratand cu umor in putinele momente in care nu protesteaza, propozitii rostite de politicieni. Una dintre acestea il are ca tinta pe fostul premier George Papandreou, care, in 2009, la inceputul crizei din Grecia, atunci cand tara se confrunta cu o grava criza de lichiditati, a spus: “Nu va faceti griji, fac eu rost!” Iar “poukou” este cuvantul grecesc pe care elenii il folosesc atunci cand compara situatia dinainte de criza si dezastrul care i-a lovit din 2009. “Neóploutos”, a carui semnificatie este parvenit si se refera la cei imbogatiti rapid, peste noapte, a fost adaptat in “neoptohi”, noii saraci, adica persoanele concediate din sectorul public care au avut de suferit in urma implementarii masurilor de austeritate.

In Spania, pana in 2008, ibericii nici nu au auzit de termeni precum “prima de riesgo” (prima de risc), care a fost introdus in Dictionarul Explicativ de catre cei de la Academia spaniola mai deunazi cu explicatia “prima de risc a datoriei suverane a crescut cu cateva puncte procentuale”. Iar oficialii Uniunii Europene sunt numiti “los hombre de negro” (oamenii in negru), sintagma ce ii este atribuita chiar lui Cristobal Montoro, ministrul de finante al Spaniei! Alt cuvint care a fost introdus recent in dictionarul spaniol este “bonus”, care nu era folosit atat de des in Spania iar acum se refera la primele pe care bancherii spanioli le luau in urma tranzactiilor pe care le intermediau. “Burbuja” se refera la bula economica ce a explodat in 2008 in imobiliare iar “poblacion activa” – adica cei care sunt capabili sa intre in campul muncii – este o expresie aflata pe buzele tuturor spaniolilor in discutiile despre rata somajului, care a atins cote nemaintalnite. Iar populatia tanara care ingroasa cifrele somajului a fost botezata “Ni-Nis”, adica acei tineri care nici nu mai studiaza dar nici nu si-au gasit un loc de munca.

Si in Germania s-a actualizat Dictionarul Explicativ. Acum, contine cuvinte precum “schuldenbremse” – a pune frana datoriei – sau eurobonduri – propunerea Uniunii Europene de a emite bonduri pentru a acoperi datoria tarilor din zona euro.

Un sociolog francez a publicat cartea “Cuvintele Crizei”, analizand termenii care au patruns in vocabularul curent al francezilor de cand a inceput criza economica. Lista lui cuprinde, “perte du triple A” – am pierdut ratingul de triplu A -, “suppressions d’emploi” – reduceri de locuri de munca, ‘chioc de competitivite” – socul in urma pierderii competitivitatii -, toate aceste cuvinte semnificand transformarile prin care a trecut atat societatea cat si economia de la debutul crizei.

Si in limba romana, in limbajul curent, au patruns termeni precum “levierul financiar” care exprima gradul de indatorare al unei companii sau tari sau “deficit bugetar”, “austeritate”, cuvinte care nu erau folosite atat de des inainte de 2008.

Acum. termenul de austeritate este folosit cel mai des, iar in discutiile dintre tineri, oricand este prilejul de a-l utiliza pentru a starni hazul. Troica este un alt termen folosit in limbajul curent si ii defineste pe cei trei creditori internationali – Fondul Monetar International, Banca Centrala Europeana si Comisia Europeana – care impun masuri de austeritate in schimbul acordarii ajutoarelor financiare pentru a trece de criza.

Criza economica lasa urme adanci in societate. Au trecut 5 ani de la debutul crizei care a afectat aproape intreg Mapamondul iar societatile, in special cele din Sudul Europei, au inceput sa se adapteze noilor conditii, simbolizate de cuvinte precum austeritate, somaj sau troica.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1