Grecia intra in linie dreapta spre iesirea din zona euro. Este pe marginea prapastiei si chiar daca Troica si Atena vor ajunge la o intelegere de ultim moment, criza nu va fi decat amanata pentru o alta data. Problemele endemice ale Greciei nu vor fi rezolvate.
Convorbire telefonica intre Alexis Tsipras, Angela Merkel, Francois Hollande si Jean Claude Juncker inainte de marele summit de luni
Premierul Alexis Tsipras a vorbit la telefon cu cancelarul Angela Merkel, presedintele francez Francois Hollande si cu Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene cu doar cateva ore inainte de summit-ul crucial in care liderii zonei euro se vor intalni cu oficialii eleni pentru a hotari soarta Greciei. Tsipras le-a prezentat interlocutorilor “o propunere pentru un acord benefic de ambele parti ce va putea oferi o solutie finala”.
Inca nu este clar ce concesii noi a anuntat Tsipras ca Grecia este dispusa sa le puna in practica dar, conform televiziunii de stat ERT, premierul grec le-ar fi propus celor trei lideri europeni modificari ale TVA-ului, cresterea surplusului primar al Greciei cu 1% din PIB pentru anul acesta precum si abolirea schemei de pensionare inainte de termen. Grecia inca este in cautarea unei reduceri a datoriei ori prin acordarea unui nou imprumut, ori prin extinderea scadentelor datoriei fata de Troica.
Consultari intre Tsipras si membrii Cabinetului sau
A fost agitatie mare la Atena, sambata. Guvernul grec a stat ore intregi in discutie pe seama viitorului tarii in zona euro si daca va ceda cererilor facute de creditorii externi sau vor lasa tara sa intre in incapacitate de plata. Printre masurile discutate s-au numarat impunerea de noi taxe, eliminarea alocatiilor pentru pensionarea inainte de termen si o tax ape companiile care inregistreaza un profit annual net de peste 500,000 de euro. Tsipras vrea sa impuna si o taxa de solidaritate celor care castiga mai mult de 30,000 de euro pe an.
Deponentii au intrat in panica si, din bancile grecesti, au retras peste 30 de miliarde de euro incepand cu luna decembrie a anului trecut. Trei mliarde de euro au fost scosi din banci saptamana trecuta. Fara o intelegere cu Uniunea Europeana la summit-ul de luni, Grecia va ajunge sa impuna control pe capitalul banesc si va ajunge intr-un declin economic teribil.
Ce pierde Grecia banuim, dar cum vor explica politicienii din Uniunea Europeana ca au aruncat miliarde de euro pe fereastra in cazul unui Grexit?
Economistii stiu ca negocierile ajung la o concluzie finala atunci cand exista, la mijloc, foarte multa incertitudine. In acest caz, exista foarte multa incertitudine. Atat Grecia cat si guvernele UE nu stiu in momentul de fata ce ar putea electoratul lor sa accepte.
Daca Grecia va parasi zona euro, la un anumit nivel, va avea o libertate mai mare atunci cand va veni vorba despre reducerea datoriei. Grecia va putea sa o structureze de asa natura incat sa ii convinva pe termen scurt nevoilor sale economice. Ar putea sa isi planuiasca inclusiv un surplus primar moderat. Problema este ca guvernul de la Atena va mosteni un sistem bancar facut praf. Va plana o mare doza de incertitudine asupra modului in care noua drahma va putea sa se impuna pe piata, izolata de pietele de capital si fara linie de creditare de la BCE. Grecia nu este Islanda si, la Atena, exista un consens social mai scazut fata de cine ar trebui sa suporte povara ajustarilor economice in cazul unui Grexit.
De cealalta parte, pierderile creditorilor UE sunt fabuloase. Vorbim despre doua ajutoare financiare acordate Greciei in valoare totala de 215,8 miliarde de euro. Din aceasta suma, 183,8 miliarde de euro sunt bani europei, restul sunt bani de la FMI. Cea mai mare cota din banii europeni a venit din Germania si Franta prin Mecanismul European de Stabilitate si Facilitate. Nimic din suma mentionata mai sus nu include si sprijinul financiar acordat sistemului bancar elen de Banca Centrala Europeana. Asistam, acum, la un paradox. Daca Grecia iese dezordonat din zona euro si nu va reusi sa isi restructureze datoria, atunci creditorii UE vor pierde mai mult decat este actualul ajutor financiar. Daca ramane in zona euro, Grecia va avea nevoie de un al treilea ajutor financiar si de restructurarea datoriei, pentru ca nimeni nu isi imaginea ca daca Grecia va ramane in zona euro, planul de-acum al lui Tsipras este sustenabil.
Cat de tare va fi afectata Europa Centrala si de Est de un Grexit
Investitorii incearca sa anticipeze cum vor fi afectate tarile emergente de consecintele acestui dezastru elen. In timp ce costurile la care se imprumuta Spania, Italia si Portugalia au crescut din nou pe masura ce se prefigureaza spectrul intrarii Greciei in incapacitate de plata, economiile apropiate geografic de epicentrul viitoarei crize economice din centrul si estul Europei vor fi cele care vor suferi cel mai mult. O iesire dezordonata a Greciei din zona euro va sterge o cincime din valoarea exprimata in dolari a monedelor nationale din tarile Europei de Est. Urmarile Grexitului se vor reverbera in toate economiile emergente din lume.
Zlotul polonez si foring-ul maghiar vor fi cele mai afectate monede din Centrul si Estul Europei. Cele doua monede se vor deprecia cu 10% fata de euro si cu 20% fata de dolar. Cehia, Ungaria si Polonia, trei economii care depind foarte mult de exporturile catre Uniunea Europeana, vor fi cele mai afectate din perspectiva schimburilor comerciale si ale investitiilor.
Criza euro din perioada 2011 – 2012 a impins in recesiune multe tari din Europa Centrala si de Est. Chiar daca multe dintre tarile acestei regiuni sunt mai puternice decat erau acum trei ani, ele sunt, in continuare, vulnerabile la socuri externe. Increderea consumatorilor in economie va fi afectata la randu-i. Practic, multe firme din estul Europei isi vor amana proiectele de investitii si consumatorii nu se vor mai avanta atat de mult spre a cheltui.
Nu sunt multe conexiuni directe intre Grecia si pietele emergente, dar cele mai concrete sunt subsidiarele bancilor elene care opereaza in estul Europei, in tari precum Romania sau Bulgaria. Aceste banci si-au redus oricum operatiunile in ultimii ani.
Ce masuri de austeritate au convenit Grecia si Troica in 2013 si trebuiau implementate in perioada 2014 – 2016
