Agenda Uniunii Europene: Marea Britanie trebuie sa ramana, Rusia tinuta afara, Germania sa fie la pamant

Lord Ismay, prim-secretarul general al NATO, spunea odata ca alianta defensiva din Vest a fost creata pentru “a-i tine pe americani inauntru, pe rusi afara iar pe germani la pamant.” In privinta Uniunii Europene, strategia pentru viitor ar suna cam asa: tine-i inauntru pe britanici, pe rusi in afara iar pe germani, cat mai jos.

 

Britanicii trebuie sa ramana in Uniunea Europeana

In 2017, premierul David Cameron va organiza un referendum prin care populatia va fi indemnata sa traseze noile coordonate privind relatia Marii Britanii cu Uniunea Europeana.

Aceasta inseamna ca viitorii trei ani vor fi un adevarat cosmar pentru cei de la Bruxelles, care vor trebui sa fie perseverenti si sa se tocmeasca cu mult peste puterile lor, pentru a tine piept actiunilor centrifuge dinspre Londra.

Daca Marea Britanie, cea de-a treia economie a Europei, cel mai mare centru financiar si una dintre cele mai puternice forte militare si diplomatice, ar fi primul stat care ar parasi blocul european, aceasta ar fi o lovitura dezatruoasa nu numai pentru insasi ideea de Uniune, cat si pentru prestigiul sau international.

Confruntarea de luna trecuta privind nominalizarea lui Jean Claude Juncker in fruntea Comisiei Europene, in ciuda opozitiei Marii Britanii, a fost o mostra pentru cum se vor desfasura viitoarele negocieri dintre Londra si Bruxelles, daca David Cameron va fi reales anul viitor.

Presat de euroscepticii din Marea Britanie, Cameron risca foarte mult sa isi piarda principalii aliati, asa cum s-a intamplat in cazul Angelei Merkel. Cameron ar putea sa ceara un pret prea mare pentru ramanerea in Uniunea Europeana.

O serie de politicieni de pe Batranul Continent, exasperati de eforturile politicianului de 40 de ani de a impiedica existenta unei Europe federalizate, sunt tentati sa fie de-acord cu iesirea Marii Britanii din Uniune.

Totusi, a tine Marea Britanie in Uniunea Europeana, nu presupune obstructionarea unei colaborari si mai stranse din punct de vedere economic si politic.

Rusii trebuie tinuti afara

Anexarea Crimeei, atacurile lui Vladimir Putin, intreruperea livrarii de gaze rusesti in Ucraina si destabilizarea Estului ucrainean au ridicat o noua provocare pe agenda geopolitica si energetica a Uniunii Europene.

Oficialii de la Bruxelles se tem ca Moscova nu se va opri aici si ca represaliile se vor indrepta si spre Moldova si Georgia, care, recent, au semnat tratatul de cooperare economica cu Uniunea Europeana.

Oficialii statelor membre nu se pun de-acord privind sanctiunile ce ar trebui acordate pentru a pedepsi comportamentul Moscovei. O solutie ar fi perspectiva in care Ucraina, pe termen lung, ar putea sa adere la Uniunea Europeana.

Germanii ezita la a-si pune in pericol interesele economice si politica energetica. Francezii nu ar prea vrea sa renunte la banii de pe urma vanzarii de elicoptere si a navelor de razboi care au fost comandate din Rusia iar Marea Britanie nu vrea sa le strice rusilor locul de joaca financiara din Londra.

In timp ce alte state din fostul bloc sovietic, precum Polonia si Estonia, insista in favoarea unor sanctiuni mai dure, altele, precum Slovacia, Romania si Bulgaria sunt ingrijorate ca ar putea sa isi puna la bataie resursele de energie si relatiile economice cu Rusia.

De ce trebuie sa fie nemtii tinuti cat mai jos?

Germania este, din multe puncte de vedere, un model al succesului economic si al unei democratii stabile, ancorata in sufletul Europei si al NATO.

Ascendentul sau politic fata de Uniunea Europeana, manifestat mai ales dupa izbucnirea crizei euro, a starnit neliniste in mai multe capitale europene, ceea ce ar putea provoca un razboi cu Berlinul asupra politicii economice si fiscale.

Slabiciunile francezilor, indiferenta britanicilor, subrezirea Comisiei Europene si ambitia Curtii Constitutionale germane au contribuit la inclinarea balantei in Uniunea Europeana, conferindu-i-se Germaniei rolul de primadona.

Astfel ca, se doreste a se impiedica modificarile in regulile de vot in randurile statelor membre ale Uniunii Europene care au mai multa greutate prin prisma marimii populatiei, precum si stoparea influentei pe care nemtii o au in Parlamentului European, acolo undear putea sa formeze cel mai mare contingent.

Multa vreme sub-reprezentata, Germania si-a securizat o aderenta fara precedent la fraiele principalelor institutii ale Uniunii Europene. Londra si Parisul au inceput, abia acum, sa se ingrijoreze.

Uwe Corsepius, fostul consilier al Angelei Merkel, este secretarul-general al Consiliului de Ministri; Klaus Welle este secretarul general al Parlamentului European; Johannes Laitenberg este seful staff-ului presedintelui in exercitiu al Comisiei Europene – el va fi adjunct in cadrul serviciului juridic; Martin Selmayr conduce echipa de tranzitie a lui Juncker, in Comisie si, este foarte probabil sa ajunga seful staff-ului fostului premier al Luxemburgului. In plus, Klaus Regling conduce fondul de salvare financiara a zonei euro si Werner Hoyer, un fost ministru german, este acum sef al Bancii Europene de Investitii.

Desigur, nu inseamna ca toti acesti oameni sunt pionii lui Merkel. Ca functionari publici ai UE, ei trebuie sa fie loiali unei viziuni federaliste a Europei, si nu a unei Republici Federale Germane. Dar, dominatia gandirii economice nemtesti, cu un accent pe austeritate si cu o cultura profunda spre economisire si mai putin indreptata spre investitii, isi va face prezenta din ce in ce mai tare. In cazul in care, insa Europa, nu vrea sa se trezeasca intr-un deceniu pierdut de stagnare si de somaj ridicat, aceasta cultura trebuie temperata.

Saptamana trecuta, insa, guvernul german s-a felicitat pentru ca a aprobat, pentru prima oara dupa 1969, un buget echilibrat intr-un moment in care multi economisti spun ca Berlinul ar trebui sa reduca impozitele pentru a stimula cresterea interna si sa investeasca mai mult in infrastructura.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1