fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Stiri

Vlad Alexandrescu, despre planurile Gabrielei Firea de „reabilitare” a Parcului Cișmigiu: „Va deveni un bâlci cu vegetație! Vorbim despre desfigurarea unei embleme a Bucureștiului vechi!”

Parcul Cismigiu

Gabriela Firea a propus un proiect controversat pentru „reabilitarea” Parcului Cișmigiu. El a fost votat, la finalul lunii iulie, de Consiliul General al Municipiului București. Lucrările prevăzute ar șterge, practic, primele legături ale Bucureștiului cu Occidentul. Opoziția a reacționat, însă primarul Capitalei a anunțat că nu vrea să retragă proiectul.

Anul acesta se împlinesc 165 de ani de când o mlaștină oribilă, descrisă de cronicarii vremii drept un „piureu verzui”, era transformată de arhitectul peisagist Wilhelm Friedrich Carl Meyer şi de asistentul său, Franz Horer, în oaza de liniște Grădina Cișmigiu.

Meyer, fost director al Grădinilor Imperiale din Viena, a amenajat balta care, la ploi mai abundente se revărsa spre Dâmbovița și spre Cercul Militar. Exact ca în povești, a transformat-o într-un frumos lac, în jurul căruia a făcut Parcul Cișmigiu. A construit aleile, sistemul de canalizare, s-a montat celebra fântână și au fost plantați peste 30.000 de arbori, dar și specii rare. S-au adus de la Viena platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletoși și meri decorativi iar parcul a fost dat în folosință în anul 1856.

Foto: Europolitics

Așadar, Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București. Este așezată în centrul orașului, are o suprafață de circa 16 hectare și este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta și bulevardul Schitu Măgureanu. A fost locul de protipendadă a high class-ului din Bucureștiul de altădată. Cine voia să se plimbe, trebuia să respecte un regulament strict. Nu aveau voie să vorbească tare, urât, să facă mizerie iar activitățile comerciale erau în afara legii.

De ce este contestat proiectul Gabrielei Firea de „reabilitare” a Parcului Cișmigiu

Pe vremea prințului Bibescu, cel care în anul 1843 a apelat la serviciile lui Meyer, românii înțelegeau mai bine importanța competenței într-un anumit domeniu. Dacă atunci îi chemam pe cei mai renumiți specialiști în peisagistică din Europa ca să ne învețe cum să înfrumusețăm Bucureștiul (au avut nevoie de 9 ani ca să construiască Grădinile Cișmigiu), astăzi, Gabriela Firea vrea să „reabiliteze” cel mai vechi parc din București cu sprijinul ALPAB, adică cei care nu sunt în stare să întrețină gazonul de pe stadionul Arena Națională. Interesant este că directorul instituției spune că, în Parcul Cișmigiu, sunt prea mulți copaci și, de-aceea nu se vede iarba!

În document este explicat punctual demersul Primăriei într-un limbaj destul de auster pentru cei specializați și care are darul de a amorți orice simț pentru estetic. Inclusiv cuvântul „reabilitare” pare total nepotrivit, ducându-te cu mintea mai degrabă spre niște conducte termice, nu spre un parc!

Proiectul vorbește, însă, despre „refuncționalizarea modului de utilizare al parcului cu prezervarea și punerea în valoare a compoziților de mare calitate ale parcului cum ar fi: ansamblul Cetății, ansamblul Movilei, ansamblul Terasei trandafirilor, Rondului Roman cu terasele de meditație (…) Revitalizarea peisageră a parcului prin aplicarea unor măsuri eficiente și științifice de înlocuiri, toaletări, plantări, cu punerea în valoare reciprocă atât a vegetației cât și a ansamblurilor construite și a oglinzii de apă, element definitoriu al parcului Cișmigiu”.

ALPAB îi îndeamnă pe trecători să păstreze curățenia parcului, însă nu este în stare să găsească o soluție la mizeria lăsată de păsări, care nu se prea sinchisesc de apelurile unei instituții spre care se scurg zeci de milioane de euro de la bugetul primăriei.
Foto: Europolitics

Am vorbit, în schimb, cu senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost Ministru al Culturii în guvernul tehnocrat, pentru a aduce câteva lămuriri cu privire la demersul Gabrielei Firea care nu este de ieri de azi, ci a început anul trecut, de când Primăria a schimbat iluminatul public din parc. „S-au săpat numeroase șanțuri cu niște mici buldozere, dar nu s-a avut atenție și la rădăcinile copacilor. De ce? Pentru că iluminatul public este privit ca pe o sursă de aruncat contracte care nu au legătură cu parcul!”

Parc Cismigiu
Planul de amenajare a Parcului Cișmigiu.
Sursă: Digi24.ro

L-am întrebat pe Vlad Alexandrescu dacă alte parcuri din mari orașe ale Europei, precum Grădina Luxemburg sau parcul Tuileries din Paris ori Grădinile Kensington, Parcul Regent, St. James sau Hyde Park din Londra au trecut prin astfel de transformări radicale. Evident, răspunsul a fost nu! „Spre exemplu, în Parcul Tuileries nu a fost toaletat niciun copac vreodată!”

În cazul Cișimigiului, Gabriela Firea deja a dărâmat gardul care delimita parcul de Bulevardul Regina Elisabeta. El data din secolul 19 și făcea parte dintr-un ansamblu care mai cuprindea chioșcurile vechi și mobilierul. Astăzi, spre exemplu, chioșcul de ziare, primul de altfel montat în istoria Bucureștiului și care este la intrarea în parc, a fost vandalizat.

Ce a ajuns primul chioșc de ziare din București care te întâmpină la intrarea în Parcul Cișmigiu…
FOTO: TVR și Agerpress

 „Ne-am alertat pe această temă deoarece intervențiile au fost fără avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, întrucât Parcul Cișmigiu este monument istoric de Clasa A. Și în cazul de față, Primăria ar trebui să aibă avizul acestei comisii, numai că, acolo PSD și-a pus 21 de specialiști obedienți, dispuși să asculte de comenzi. Vă dau un exemplu: această comisie a dat aviz pozitiv pentru construcția unei parcări în spatele gării din Sinaia”, a mai spus Vlad Alexandrescu.

Problema cea mai mare din acest proiect, pe care o reclamă Opoziția, este intenția Primăriei de a construi 16 chioșcuri și de a toaleta mai mulți copaci. „Lucrarea din Parcul Cișmigiu deja a fost demarată în mod sălbatic. Nu tratăm aleile dintr-un parc de parcă ar fi niște străzi. În Parcul Cișmigiu există arbori seculari. Nu sunt foarte mulți, dar ar fi trebuit cartați în Registrul Verde al Primăriei. El este, însă, plin de erori. Acest efort de cartare a fost realizat, însă, de mai mulți voluntari, care au reușit să carteze 2500 de copaci din 4000. Când spun arbori seculari mă refer la majoritatea platanilor, câțiva frasini și alți câțiva arbori. Arborii seculari nu mor imediat, plus că ei deja fac față unor agresiuni externe, precum poluarea”, a completat senatorul USR.

Vlad Alexandrescu a criticat proiectul Gabrielei Firea
Foto: RFI

El se teme că „Parcul Cișmigiu va deveni un bâlci cu vegetație” dacă proiectul Gabrielei Firea va fi pus în practică. Estimate la 10 milioane de euro, lucrările s-ar întinde pe durata a 3 ani de zile. „Parcul este în sine o construcție culturală, cunoaște diverse stiluri și are rolul de a aduce natura în oraș. Le oferă orășenilor recreerea pe care le-ar aduce-o un anumit decor. De-aceea, aleile nu pot fi confundate cu străzile. Este nevoie de arhitecți, peisagiști care gândesc parcul în raport cu natura, pentru a crea o impresie plăcută, iar aranjamentul este pe diverse teme. În cazul de față, este vorba despre desfigurarea unei embleme a Bucureștiului de altădată!”, a mai afirmat domnia sa.

Administrația PSD și amenajatul parcurilor din București: eșecuri și scandaluri

Parcul Cișmigiu nu este primul caz în care administrația PSD de la București a intenționat să efectueze ample lucrări de transformare peisagistică. Spre exemplu, în Herăstrău, aleea care pornea dinspre Arcul de Triumf spre inima parcului a suferit modificări dramatice. „Copacii crescuseră atât de mult încât își împreunau crengile și formau o boltă ca de catedrală. Acum câțiva ani, aceștia au fost toaletați și tăiați la verticală. Aia nu e o stradă, e un parc! E ca și cum i-ai tăia coada pisicii”, a mai spus Vlad Alexandrescu.

Parcul Romniceanu, situat în cartierul Cotroceni, într-una din cele 94 de zone protejate de lege, este un alt exemplu. La începutul anului 2018, locuitorii din zonă s-au trezit cu controale de la Poliția Locală, Serviciul de Control Activități Comerciale și Protecția Mediului precum și Direcția Disciplina în Construcții după ce au depus plângeri că Primăria Sectorului 5 voia să construiască acolo un patinoar. Au fost distruse locurile de joacă iar buldozerele începuseră să niveleze terenul. Până la urmă, lucrările au fost abandonate.

Parcul Moghioroș, din sectorul 6 al Bucureștiului, este un alt exemplu de „așa nu”. Curtea de Conturi a României a criticat investiția în valoare de 75 de milioane de euro în modernizarea parcului și a spus, într-un raport, că suprafața de spațiu verde este mai mică după reabilitare decât era înainte iar calitatea aleilor din pietriș a fost atât de proastă, încât Primăria a trebuit să le schimbe.

Related posts

Franța îndeamnă Germania să urmeze exemplul stimulentelor sale bugetare

Adelina Miron

De ce politica dictată de Donald Trump – America First – este o amenințare pentru Europa și Asia

Adelina Miron

Patru miniștri de externe ai UE solicită discuții de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

Adelina Miron

Klaus Iohannis proiect de ţară: cum poate fi România un hub energetic regional

Vlad Epurescu

Cum va funcționa noul fond anti-șoc al zonei euro și de ce nu se poate vorbi, încă, despre un buget comun al statelor care folosesc moneda unică

Adelina Miron

Ce scrie presa internațională despre alegerile prezidențiale și victoria lui Klaus Iohannis: „Românii au spus că este suficient!”

Europolitics.ro

1 comment

avatar
aa August 21, 2019 at 9:05 am

Toata situatia Cismigiului este inca tratata cu manusi ceea ce da impresia ca mai este timp de gandit si discutat. In realitate ne putem trezi foarte curand cu banda galbena in jurul paruclui, acces interzis si cateva buldo excavatoare distrugand aproape 200 de ani de istorie.

Reply

Leave a Comment

trusted online casino malaysia