UE și Japonia au semnat pe 27 septembrie un parteneriat holistic pentru promovarea proiectelor de investiții bazate pe principii sustenabile și reglementate și pentru combaterea riscurilor pe care le reprezintă SUA și China, transmite EURACTIV.
Parteneriatul UE – Japonia privind conectivitatea durabilă – termen care acoperă o serie de domenii comerciale, economice, de transport și de mediu – și infrastructura de calitate a fost prezentat altor parteneri asiatici în cadrul forumului pentru conectare UE-Asia, organizat vineri.
Ambii parteneri au convenit „să promoveze comerțul și investițiile regionale și internaționale gratuite, deschise, bazate pe reguli, corecte, nediscriminatorii și previzibile, practici de achiziții transparente, asigurarea sustenabilității datoriei și standardele înalte ale domeniului economic, fiscal, financiar, social și sustenabilitatea mediului”, se arată în text.
Acordul va acoperi toate dimensiunile conectivității, inclusiv schimburile digitale, de transport, de energie și între oamenii.
Aceste principii au fost deja încorporate în acordul de parteneriat strategic UE – Japonia și acordul de parteneriat economic, semnat anul trecut.
Dezbaterea tarifară de lungă durată dintre UE și SUA s-ar putea intensifica săptămâna viitoare, întrucât președintele american Donald Trump este de așteptat să anunțe noi taxe împotriva produselor europene în contextul cazului Airbus.
Între timp, UE încă se străduiește să creeze o relație economică mai echilibrată cu China prin deschiderea unei piețe imense și protejarea proprietății intelectuale a firmelor europene.
Președintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că acordul reprezintă un semn al cooperării dintre doi parteneri care resping protecționismul, îmbrățișează deschiderea și apără un sistem comercial bazat pe reguli.
Referindu-se la acordurile bilaterale semnate anul trecut, premierul japonez Shinzo Abe a declarat că Japonia și UE au devenit „purtători de pavilion ai liberului schimb” și „gardieni ai valorilor universale”.
„Fie că este vorba despre un singur drum sau un singur port, atunci când UE și Japonia întreprind ceva, suntem capabili să construim o conectivitate durabilă, cuprinzătoare și bazată pe reguli, de la Indo – Pacific la Balcanii de Vest și Africa”, a spus Shinzo Abe, care a participat la ceremonia de semnare în timpul întoarcerii de la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Întrucât o parte a legăturilor strânse dintre UE și Japonia se dezvoltă, Comisia a recomandat statelor membre să deschidă negocieri cu Tokyo pentru a permite transferul și utilizarea Datelor de Înregistrare a Numelui Pasagerilor (PNR) pentru a combate terorismul.
În plus, Agenția de Cooperare Internațională Japoneză (JICA) și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat un memorandum de înțelegere pentru a spori colaborarea lor și a promova investițiile în țările în curs de dezvoltare.
Europa suverană
Acordul este o evoluție a eforturilor UE de a construi o alianță globală pentru a contracara protecționismul și unilateralismul președintelui american Donald Trump, pe de o parte, dar și pentru a oferi o alternativă la controversatele planuri de investiții ale Chinei la nivel mondial.
În ultimii ani, Europa s-a bazat, în principal, pe tranzacțiile de liber schimb pentru a-și proiecta influența dincolo de granițele sale, inclusiv cu Japonia, Singapore sau Vietnam.
Inițiativa este aliniată la intenția UE de a deveni un actor global mai influent, mai ales că președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că vrea o „Comisie geopolitică”.
Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a declarat că noi, „ca europeni, vrem să modelăm noua etapă a globalizării”, bazată pe „o dezvoltare și creștere economică solide”.
El a recunoscut că „poate, am întârziat puțin” cu această inițiativă „bună”. El a adăugat că ar fi fost „mai bună” dacă strategia ar fi fost lansată acum 10 sau 15 ani.
Inițiativa a fost însă primită cu precauție de către unele națiuni asiatice.
Murat Zhurebekov, viceprim-ministru al Energiei din Kazahstan, a avertizat că noile strategii pentru a sprijini conectivitatea „nu ar trebui să concureze sau să intre în conflict” cu dialogurile existente, în principal cu inițiativa „One Belt, One Road” din China, susținută în prezent de 152 de țări și organizații, inclusiv opt europene.
Cu toate acestea, planul de investiții masive de la Beijing este pus în discuție în unele țări, din cauza condițiilor financiare stricte pe care le impune în țările gazdă și respectării unor principii de mediu și de guvernare.
Ministrul adjunct al economiei din Coreea, Kang-hyeon Yun, a fost de acord că planul „One Belt, One Road” creează „o mulțime de probleme”. Dar a afirmat că țara sa și UE au lansat forumuri pentru a sprijini conectivitatea anul trecut, dar de atunci „nu se întâmplă nimic”, în timp ce SUA și China progresează cu inițiativele lor de conectivitate.
„Trebuie să recuperăm și să fim mai orientați către acțiune”, a subliniat el.
Alții au fost mai pozitivi cu privire la noua inițiativă europeană. Președintele Comisiei Economice Centrale, Van Binh Nguyen, a spus că nu există „nicio rivalitate” între UE și strategiile Chinei. „Va crea mai multe oportunități în Asia”, a spus el, și din acest motiv „Vietnamul oferă sprijin total”.
„Aceasta nu este o inițiativă închisă”, a declarat Romana Vlahutin, ambasadorul general al UE pentru conectivitate la Serviciul European de Acțiune Externă.
Altmaier a spus că inițiativele UE și chineze nu concurează, ci sunt „cele două părți ale aceleiași monede”.
Bruno Macaes, membru senior al Institutului Hudson a spus că „Europa are nevoie de o viziune măreață, iar aceasta este acum dezvoltată în cadrul noii Comisii”.
