Prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin pentru discuții, ceea ce a provocat mai multă neliniște între aliații occidentali cu privire la relația Budapestei cu Moscova.
În timpul unei conferințe de presă comune cu Vladimir Putin, premierul maghiar Viktor Orban a susținut că este un câștig pentru toți cooperarea Ungariei cu Rusia, inclusiv pentru UE și NATO, potrivit EURACTIV.
“Ungaria este membru NATO și UE și va rămâne așa, dar acest lucru nu exclude faptul că în anumite privințe ne angajăm în cooperare cu Rusia”, a spus Orban reporterilor. „Asta ne străduim să facem și vom continua să o facem.”
În aceeași conferință de presă, Vladimir Putin a declarat că cei doi au discutat despre problemele regionale și internaționale, în special despre „perspectivele normalizării relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană”.
Ei au mai discutat și despre proiecte industriale și furnizarea de energie, conflictul sirian și criza Ucrainei, a adăugat el.
Ungaria se bazează pe Rusia pentru aproximativ 85% din necesitățile sale de energie, dar Orban a spus că Budapesta nu ar dori să depindă exclusiv de aprovizionarea cu energie rusească. „Acum ne aprovizionăm foarte mult din Rusia, dar am dori să ne aprovizionăm și din alte părți”, a transmis acesta.
Viktor Orban a dobândit influență în urmă cu 30 de ani, când a ținut un discurs în care a cerut retragerea forțelor sovietice din Ungaria. Dar, de la recâștigarea puterii în 2010, Orban și partidul său Fidesz au urmărit legături mai strânse cu Moscova, în timp ce au declanșat o confruntare directă cu Bruxelles-ul, pe tema statului de drept, relatează Financial Times.
„Orban nu este clovnul nimănui și a jucat foarte bine jocul”, a declarat Tomas Valasek, directorul think-tank-ului Carnegie Europe și fostul ambasador al Slovaciei la NATO. “Pentru supraviețuirea politică internă, Orban are nevoie de un model care nu este diferit de cel al Rusiei, astfel încât să poată folosi resursele statului pentru a rămâne la putere.”
În timp ce diplomații europeni spun că Ungaria nu a urmărit în mod explicit o agendă pro-Kremlin în UE sau NATO, unele dintre pozițiile politice ale lui Orban și legăturile sale economice din ce în ce mai mari cu Rusia au stârnit îngrijorări printre cei care suspectează că Vladimir Putin vrea să-și extindă influența în Estul Europei.
Eforturile NATO de a construi relații mai strânse cu Ucraina au fost împiedicate de Budapesta care, din 2017 a blocat întâlnirile dintre miniștrii alianței nord-atlantice și omologii lor ucraineni. Budapesta susține că Kievul discriminează minoritatea sa etnică maghiară, inclusiv printr-o lege care îi împiedică să învețe în limba maghiară.
Ungaria de fapt „a întreținut relațiile NATO luând Ucraina ostatică” pe scena diplomației într-un moment foarte sensibil pentru posibilul avantaj al Rusiei, a declarat un diplomat european.
Viktor Orban a criticat în repetate rânduri sancțiunile UE împotriva Rusiei în urma anexării Crimeei în 2014, deși, în Consiliul European, a votat pentru ele.
Anul trecut, Ungaria a colaborat cu autoritățile americane pentru a prinde doi traficanți ruși de arme dar pe care, ulterior, a refuzat să-i extrădeze în SUA, trimițându-i, în schimb, în Moscova, unde au fost eliberați rapid.
Washingtonul a condamnat decizia, spunând că „ridică întrebări cu privire la angajamentul Ungariei față de cooperarea în aplicarea legii”. Ungaria a apărat, de asemenea, tranzitul armelor pe teritoriul său, din Rusia în Serbia, pe care membrii NATO l-au blocat.
Cel mai recent, Viktor Orban a facilitat relocarea Băncii Internaționale de Investiții de la Moscova la Budapesta, negociind imunitatea diplomatică pentru personalul său. Fosta instituție financiară Comecon se autointitulează o bancă centrală de dezvoltare europeană, dar capitalizarea foarte redusă și avantajele pe care le-a primit au generat incertitudine în rândul diplomaților occidentali și observatorilor.
Băncii i s-a acordat statut legal în afara teritoriului și neimpozabil, precum și dreptul de a gestiona numerar fără a utiliza sistemul internațional Swift. Ungaria tocmai și-a majorat cota în IIB, introducând încă 10 milioane de euro la bancă, devenind al doilea cel mai mare acționar după Rusia.
În timp ce unii dintre vecinii săi din Europa Centrală încearcă să-și reducă dependența de energia rusă, Ungaria se deplasează în direcția opusă. Ministrul de externe Peter Szijjarto a vizitat Rusia de două ori în octombrie pentru discuții cu Gazprom, exportatorul de gaze controlat de Kremlin și Rosatom, monopolul de energie nucleară deținut de stat. Importurile Ungariei din Gazprom în primele nouă luni și jumătate ale acestui an au fost cu 17% mai mari decât importurile lor pentru întregul an 2018.
“Ungaria are nevoie de energie rusă, dar acest guvern crește dependența energetică de Rusia, în loc să o scadă”, a declarat Peter Kreko, membru al think-tank-ului Political Capital, cu sediul la Budapesta.
Gazprom se află în negocieri cu Bulgaria și Serbia pentru a construi o conductă care ar transporta gazul din Turcia de-a lungul noii conducte TurkStream sub Marea Neagră către Europa, o mișcare care ar face din Ungaria o țară de tranzit majoră și ar putea crește în mare măsură cantitatea de gaz rusesc dirijată de Budapesta spre Estul și Centrul Europei.
Viktor Orban și Vladimir Putin au discutat și despre planurile construcției centralei nucleare de la Paks, care este construită de Rusia.
În 2014, Budapesta a acordat Rosatom un contract pentru construirea centralei în schimbul unei linii de credit de 10 miliarde de euro din partea statului rus, echivalent cu aproximativ 7% din produsul intern brut al Ungariei. Nu a existat nicio ofertă și criticii spun că termenii sunt nefavorabili pentru Budapesta, deoarece contractele de furnizare a combustibilului, piesele de schimb și reparațiile au fost date rușilor.
Proiectul a avut multe întârzieri, iar opozanții susțin că, în ciuda banilor investiți în proiect, ar trebui să se renunțe la el din cauza costului ridicat al energiei electrice pe care o va produce centrala.
În timpul unei călătorii recente la Moscova, Szijjarto a spus că vizita lui Putin a fost o dovadă că Ungaria „poate găsi o voce comună în toate țările care au evoluat politic și economic la nivel global și că putem stabili o cooperare eficientă bazată pe respect reciproc”.
Viktor Orban a vizitat Saint Petersburg în vacanțele de vară de două ori la rând, întâlnindu-se cu Putin în 2018, dar Andras Racz, care cercetează legăturile dintre Ungaria și Rusia în cadrul Consiliul German pentru Relații Externe, a spus că, deși legăturile se intensifică, interesul reciproc nu se bazează pe prietenie.
„Ungaria este în primul rând o țară NATO. Orice relații de prietenie cu o țară NATO sunt de neimaginat. Este un parteneriat bazat pe interese, cu multă lipsă de încredere de ambele părți… Dar, pentru Rusia contează dacă Ungaria poate influența atât politicile UE cât și deciziile NATO.”
