fbpx
europolitics
Stiri

UE vrea să lanseze un consiliu de securitate al Europei, un pas hotărât spre ideea de a avea o forță militară unitară

Ministrul apărării din Germania a susținut înființarea unui consiliu european al securității într-un discurs din 7 noiembrie susținut la Universitatea Bundeswehr din Munchen. Aceasta ar presupune crearea unei forțe europene care să se ocupe de problemele strategice, ceea ce ar rezulta într-o influență mai credibilă în domeniul afacerilor mondiale. 

Președintele francez, Emmanuel Macron, a stârnit controverse când a spus că lumea se confruntă cu „moartea cerebrală a NATO” și a avertizat că Europa se află „la marginea unei prăpastii” din cauza cooperării militare slabe. Iată că primul răspuns la spusele lui Macron a venit a venit din partea Germaniei.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a susținut că Europa are încă nevoie de Statele Unite pentru a se apăra, dar se pregătește în același timp pentru a se descurca pe cont propriu. La scurt timp după comentarii, Heiko Maas a înaintat ideea unui consiliu european pentru securitate. Inspirat de modelul Consiliul de Securitate Națională American, acesta ar centraliza planificarea militară a Europei și ar obliga națiunile UE să sprijine o politică externă comună.

Ministrul Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a susținut ideea în discursul său din 7 noiembrie la Universitatea Bundeswehr. „O țară de dimensiunea noastră, cu puterea noastră economică și tehnologică, poziția noastră geostrategică și interesele globale, nu poate sta doar pe margine și veghea”. Germania ar trebui „să se ocupe deschis de faptul că noi, ca orice alte țări din lume, avem propriile noastre interese strategice.” De asemenea, a susținut că Germania are nevoie de o „capacitate de acțiune”, echivalentă cu puterea și poziția de lider în Europa.

Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, a transmis observații către Fundația Konrad Adenauer din Berlin pe 8 noiembrie, spunând că o putere restrânsă „nu mai este suficientă’’. Continentul trebuie „să învețe limba puterii” și să consolideze armata pentru că este important să își construiască propria forță”.

Apoi, la Forumul de Pace de la Paris, desfășurat în perioada 12 – 13 noiembrie, Ursula von der Leyen și-a explicat viziunea asupra „unei Uniuni Europene mai orientată către exterior, o Europă care apără colectiv valorile noastre și interesele comune în lume”.

Politicienii americani sunt de acord. Aceștia au transmis același mesaj în Europa: „Este timpul ca UE să își asume rolul de polițist mondial. Germania trebuie să-și asume tradițiile politicii postbelice și să înceapă să se perceapă drept ceea ce este: o putere normală”, potrivit mesajului transmis de Foreign Policy în august.

Într-un interviu acordat Der Spiegel, publicat pe 8 noiembrie, istoricul american și analistul de politică externă Robert Kagan a spus că a venit momentul ca Germania să „crească”. Cu toate acestea, el a avertizat că responsabilizarea Germaniei vine cu niște riscuri. „De-a lungul deceniilor, am spus Germaniei: „Nu vrem să fii o națiune normală. Vrem să te concentrezi pe creșterea pașnică, pe bunăstarea ta socială. Nu vrem să cheltui 5% din produsul intern brut pe armată.’’

Aproape de sfârșitul interviului, Kagan a avertizat: „Cred că într-adevăr trebuie să fii un optimist de neclintit pentru a crede că Europa va rămâne stabilă și pașnică fără sprijinul Statelor Unite. Nu poți compara UE de la sfârșitul anilor 1990 cu cea de astăzi.”

Liderii europeni știu că lumea se schimbă rapid. Ei se confruntă cu o preocupare strategică vitală, și anume asigurarea supraviețuirii. Rusia se înarmează, China își extinde aria de acțiune, terorismul generează dezastre în Africa și Orientul Mijlociu, în timp ce America își retrage sprijinul exterior. Bruxelles-ul conștientizează că numai unindu-și puterile Europa va fi suficientă pentru a proteja Continentul.

În acest scop, liderii UE și-au asumat 13 noi proiecte militare în cadrul Acordului de Cooperare Structurată Permanentă pentru Apărare (PESCO) pe 12 noiembrie. Proiectele includ submarine fără pilot, nave noi de război și drone de război electronice. Acesta este un răspuns direct la reînarmarea Rusiei. Rușii au dezvoltat deja o dronă subacvatică și lucrează la drone aeriene capabile să poarte un război electronic. Primele proiecte PESCO au fost derulate în primăvara anului 2018, în aceeași perioadă în care președintele rus Vladimir Putin și-a dezvăluit cele mai noi drone și rachete hipersonice.

PESCO este un proiect mare și ambițios, dar nu va garanta independența militară a Europei  peste noapte. Cu toate acestea, transmite lumii că Europa este pe cale de a deveni o superputere declarată și activă.

Toată această retorică poate fi ușor de respins. Până la urmă, liderii au promis de ani de zile o armată europeană, o politică externă și proiecte militare comune, fără rezultate convingătoare. Însă acum Europa depășește simpla cooperare tehnologică. Prin apelul la un consiliu european al securității, Ursula von der Leyen transmite Europei să își asume o conducere centralizată.

Pentru ca acest lucru să funcționeze, o națiune trebuie să își asume poziția de lider.

Related posts

Cât de determinată este Uniunea Europeană să combată corupția și ce valoare are numirea lui Koveși în fruntea EPPO

Adelina Miron

Îl va suna Viorica Dăncilă pe Klaus Iohannis pentru a-l felicita? Ce a spus candidatul PSD

Europolitics.ro

Franța este noul motor al creșterii economice europene

Adelina Miron

Dacian Cioloș și Dan Barna, recomandare de vot pentru turul 2: „Clar, unul din cei doi candidați este mai apropiat de obiectivele pe care le susținem!”

Europolitics.ro

Este Europa cu adevărat pregătită pentru a avea o forță militară proprie?

Adelina Miron

Rezultate alegeri prezidențiale: Klaus Iohannis, clasat pe primul loc. Viorica Dăncilă intră în turul 2 la distanță mare de Dan Barna

Europolitics.ro

Leave a Comment