fbpx
europolitics
Stiri

Turcia continuă să blocheze planul NATO de apărare a zonei estice

Turcia a amenințat săptămâna trecută că va bloca un acord NATO pentru apărarea Poloniei și a Statelor Baltice, cu excepția cazului în care alianța este acord să recunoască statutul de teroriști al combatanților kurzi din Siria. 

Ankara consideră YPG, principalul braț al Forțelor Democrate Siriene (SDF), un grup terorist care colaborează cu insurgenții kurzi pe propriul său teritoriu. Turcia este deranjată de sprijinul pe care aliații NATO l-au oferit forțelor acestei grupări în combaterea militanților Statului Islamic din Siria, potrivit EURACTIV

În cele din urmă, după Summit-ul NATO de la Londra, Recep Tayyip Erdoğan a fost de acord să adopte planul de apărare. Informația a fost confirmată de ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, care a spus că Turcia a fost de acord parțial cu planul după o conversație personală avută cu președintele Poloniei, Andrzej Duda.

Deși a fost neclar motivul pentru care Erdoğan a renunțat la pretențiile sale după discuțiile de miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat reporterilor că nu a existat nicio discuție despre forțele militare kurde în timpul sesiunii de lucru care i-ar fi putut schimba poziția, în timp ce alte surse au spus că a existat o întâlnire neprogramată între președintele Turciei și Donald Trump.

Cu toate acestea, vorbind cu reporterii după summit, Erdoğan a declarat că aliații NATO nu trebuie să abandoneze Turcia în lupta împotriva terorismului, după ce a aprobat planul pentru Polonia și Statele Baltice, la cererea liderilor Franței, Germaniei, Poloniei și a insistenței lui Jens Stoltenberg.

„Toți ne-au sunat și ne-au cerut sprijin în acest sens. După discuțiile cu colegii mei, am spus da, dar nu trebuie să ne abandonați în lupta împotriva terorii”, a spus Erdoğan în Watford.

Două zile mai târziu, în timpul unei vizite în Italia, într-o întorsătură absolut surprinzătoare de situație, ministrul turc de externe Mevlüt Çavușoğlu a spus că poziția Ankarei în această privință nu s-a schimbat, iar țara sa va bloca publicarea finală a planului NATO pentru apărarea flancului estic până când aliații acceptă să considere YPG grup terorist.

Mevlut Çavușoğlu a declarat că Turcia a fost de acord să treacă la „următoarea etapă a aranjamentelor”, dar nu a fost de acord cu niciun aranjament legat de aprobarea planului de apărare în sine, subliniind că „nu există niciun compromis”.

“Ankara va bloca planul până când va primi o propunere pentru un plan de apărare pentru Turcia, care trebuie să fie în conformitate cu punctul de vedere al Turciei asupra YPG”, a spus ministrul turc.

Mevlut Çavușoğlu a adăugat că „nu va exista niciun plan de apărare a Flancului de Est decât în situația în care Turcia primește un plan similar”, iar poziția Ankarei în timpul summitului de la Londra a fost doar un „gest de bunăvoință față de aliați”.

„Ar fi nedrept dacă unele țări ar susține planul de apărare a Flancului de Est și, în același timp, ar refuza să accepte un plan similar pentru noi”, a adăugat acesta. 

Răspunsul Poloniei

În timpul summitului NATO de săptămâna trecută, anunțul privind blocarea din partea Turciei a provocat o reacție puternică în rândul statelor membre ale Europei de Est.

Un înalt oficial polonez a declarat, luni, 9 decembrie, că nu ar putea exista nicio retragere a deciziei NATO de a adopta un plan de apărare a Poloniei și a Mării Baltice.

“Nu există cale de întoarcere de la decizia luată de NATO”, a declarat luni pentru Reuters Krzysztof Szczerski, asistent al președintelui Poloniei. „Au fost luate decizii atât pentru planul Poloniei și al Statelor Baltice, cât și pentru planul Turciei, iar acum așteptăm să punem în aplicare planurile. Aceasta este o problemă militară.’’

Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a reafirmat luni că Ankara a dorit ca ambele planuri de apărare să fie publicate împreună și a spus că Turcia nu va ceda la cerințele sale cu privire la YPG.

“Am acceptat ca planul pentru Polonia și Marea Baltică, care este în curs de revizuire, să treacă de Consiliul NATO și să fie reevaluat în cadrul comitetului militar”, a spus Hulusi Akar pentru presa de stat.

„Cu toate acestea, după discuțiile cu secretarul general al NATO, am convenit că ambele planuri ar trebui publicate în același timp”, a spus el, adăugând că Turcia este deschisă să coopereze în această problemă.

În timp ce miniștrii apărării baltice și Andrzej Duda au părut să fie mai optimiști cu privire la o soluție în această privință în timpul summitului de la Londra, când au fost întrebați despre perspectiva unei concilieri pe fond oficialii din Europa de Est au fost precauți, unul dintre ei spunând că unora „li se pare că regiunea a devenit din nou un pion în politicile marilor puteri”.

Diviziunile dintre aliații NATO și a doua țară ca mărime din alianță, Turcia, s-au intensificat după lovitura de stat eșuată din 2016, agravată de reticența Washingtonului de a-l extrăda pe clericul turc Fethullah Gülen, pe care Erdoğan îl consideră arhitectul loviturii de stat

În ultimele luni, mulți aliați și oficiali ai NATO și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la atitudinea Turciei în interiorul alianței, mai ales după achiziționarea de către Ankara a sistemului rusesc de apărare cu rachete S-400 – despre care se spune că este incompatibil și, prin urmare, necontrolabil de sistemele de comunicație ale NATO.

Potrivit unui înalt oficial al agenției Rusiei pentru cooperare militară, citat de Interfax, Rusia și Turcia lucrează la un contract pentru furnizarea unui nou lot de sisteme antiaeriene și de apărare anti-rachetă S-400 rusești, Moscova sperând să încheie afacerea în prima jumătate a anului 2020.

Related posts

Boris Johnson provoacă opoziția a treia oară să declanșeze alegerile

Adelina Miron

De ce se opune Turcia unui plan de apărare al NATO pentru Țările Baltice

Adelina Miron

Noua misiune a lui Margrethe Vestager și ce impact va avea daneza asupra mediului digital

Adelina Miron

Macron are ambițiile ascensiunii către un rol global. Cum vrea Franța să sfideze jocul american și să preia poziția fruntașă în diplomație

Adelina Miron

Poate Grecia să își redreseze economia? Ce spune FMI

Adelina Miron

UE lansează 13 proiecte de cooperare noi în domeniul apărării PESCO

Adelina Miron

Leave a Comment