fbpx
europolitics
Stiri

Summitul G7, scena pe care s-a jucat un teatru al unității și solidarității. S-a mizat pe demonstrații de putere și pe războaie comerciale

Summitul G7

Summitul G7 a fost marcat de tertipurile liderilor prin care au încercat să iasă în evidență și să se impună. Președintele francez, Emmanuel Macron, gazda, l-a surprins pe Donald Trump la hotelul în care era cazat cu o invitație surpriză la prânz. A fost o demonstrație de putere din partea lui Macron, care a pus subiectul incendiilor din Amazon în fruntea agendei într-o întâlnire pe care Trump a sperat să o folosească pentru a convinge aliații că pot evita dezastrul economic urmărind planul său de reducere a impozitelor și a reglementărilor.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și premierul britanic Boris Johnson, au avut un schimb de replici tăioase în care și-au pasat vina pentru Brexitul care  se află sub amenințarea de a se îndrepta pe o traiectorie greșită .

Cartea amenințării cu războaiele comerciale 

Chiar înainte de a se îmbarca în Air Force One pentru Franța, Trump a postat pe Twitter încă un avertisment privind noi taxe pentru vinul francez, drept represalii pentru impozitul pe serviciile digitale impus de Franța. Macron l-a primit călduros ca „oaspete foarte special”, dar a cerut deja încetarea disputelor comerciale despre care a spus că sunt o amenințare pentru creșterea globală.

Chiar dacă Tusk, care prezidează consiliul liderilor Uniunii Europene, a spus că ultimul lucru pe care l-a dorit blocul a fost o dispută comercială cu Statele Unite și a cerut „încetarea războaielor comerciale”, a promis să riposteze împotriva produsele americane dacă Trump va aplica tarifele la vin.

Emmanuel Macron a spus că summit-ul nu se va încheia cu o declarație finală, întrucât Donald Trump nu a fost de acord cu vreo propunere în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, chiar dacă problema a devenit o prioritate pe agendă din cauza incendiilor răspândite în Amazon. El a respins deja cererea lui Trump de a lăsa Rusia să reintre în grup la cinci ani după ce a fost expulzată pentru anexarea Crimeei și a încercat să păstreze traiectoria europeană în acordul nuclear iranian în contextul obiecțiilor venite din partea Statelor Unite. 

“Cred că marile provocări pe care le avem: clima, biodiversitatea, transformarea tehnologică, lupta împotriva inegalității, această insecuritate globală, le vom rezolva doar acționând împreună, prin reconciliere’’, a spus acesta.

Însă, în timpul prânzului neprogramat cu Donald Trump, Macron a spus că speră să realizeze scăderea impozitelor în Europa, în recunoașterea faptului că stimularea fiscală ar putea diminua efectele unei viitoare recesiuni. El a avertizat împotriva escaladării disputelor comerciale, chiar și după ce a amenințat să blocheze un acord comercial al UE cu mai multe state din America de Sud, inclusiv Brazilia în urma incendiilor din Amazon.

Cancelarul german Angela Merkel nu a fost de acord, iar biroul său a declarat sâmbătă că blocarea acordului cu blocul comercial din America de Sud, Mercosur, nu va reduce distrugerea pădurii tropicale din Brazilia, deși a susținut propunerea lui Macron de a pune incendiile în centrul discuțiilor la summit. 

Summitul G7 trebuia să fi unul al reconcilierii

La summitul de anul trecut de la Charlevoix, Canada, Trump a plecat devreme și a respins declarația finală într-un tweet al Air Force One. În acest an, a spus Macron, nu va fi o declarație finală.

Așteptările reduse nu au fost nimic nou pentru Summitul G7, dar intenția din acest an pare să fi fost doar evitarea catastrofelor diplomatice, salvarea a ceea ce este posibil și încercarea de a convinge alegătorii că liderii lor au un rol pe scena mondială. O variabilă care ar putea apropia liderii este vulnerabilitatea lor comună la o încetinire a economiei, în special cei care, precum Trump, se confruntă cu alegeri în următorii doi ani.

Controversele privind schimburile comerciale au destabilizat economia globală, deoarece companiile nu știu unde vor fi impuse tarifele sau cum va arăta sistemul de tranzacționare într-o lume care a devenit dependentă de furnizarea de materiale, piese și bunuri care se realizează prin lanțuri de aprovizionare transfrontaliere complexe. 

Având în vedere că așteptările nu au fost prea mari, cel mai important rezultat al summit-ului ar fost acela că nu s-a produs nicio daună diplomatică de proporții.

Un „rezultat de vis” ar fi fost ca Uniunea Europeană, Statele Unite și Japonia să fie de acord asupra unei abordări comune a problemelor comerciale cu China, dar cu abordarea lui Trump de tipul America-First, speranțele pentru un astfel de scenariu ar fi fost mult prea mari.

Atenția se îndreaptă către liderii care se află în situații delicate

Toți ochii au fost pe dinamica dintre Trump și Johnson, două personaje care savurează imprevizibilitatea pe care au semănat-o. Johnson se află sub presiunea intensă de a scoate Marea Britanie din UE și mulți consideră relația sa cu Statele Unite ca fiind esențială.

“Mesajul meu către liderii de la Summitul G7 din această săptămână este următorul: Marea Britanie pe care o conduc va fi o națiune internațională, orientată spre exterior, sigură pe sine”, a spus el.

În ciuda replicilor acide, Johnson și Tusk s-au așezat la masă alături de Macron, Merkel și premierul Italiei, Giuseppe Conte, care în urmă cu doar câteva zile își dăduse demisia din fruntea Executivului.

Conte nu nu a fost singurul lider de la Summitul G7 care se află într-o poziție sensibilă. 

Merkel se află la ultimul său mandat de cancelar al Germaniei. Liderul canadian Justin Trudeau, cu șanse de a fi reales în această toamnă, este în centrul unui scandal politic. Macron însuși este profund nepopular acasă, iar Vestelor Galbene, care i-au creat probleme încă de anul trecut, l-au urmat și la Biarritz. Doar Shinzo Abe din Japonia, care a câștigat copleșitor realegerea sa la începutul verii, a arătat o susținere solidă acasă.

Și chiar și Abe s-a confruntat cu o dispută diplomatică, întrucât Coreea de Sud a ieșit dintr-un acord de partajare a informațiilor cu Japonia în urma unei dispute comerciale – și a obiecțiilor din partea Statelor Unite.

Related posts

De ce zona euro riscă să se confrunte cu o creștere economică redusă prelungită

Adelina Miron

Presa internațională: „Iohannis, președinte anti-sistem”, „va avea şansa să instaleze procurori şefi pentru a combate corupția endemică”

Europolitics.ro

Cele mai tăcute alegeri prezidențiale: nicio dezbatere, nicio temă de campanie. Momentele marcante ale alegerilor post-decembriste

Europolitics.ro

Klaus Iohannis proiect de ţară: cum poate fi România un hub energetic regional

Vlad Epurescu

Uniunea Europeană și Japonia își unesc forțele pentru a combate inițiativele americane și chineze

Adelina Miron

Cum l-au manipulat Viktor Orban și Vladimir Putin pe Donald Trump ca să aibă o atitudine ostilă față de Ucraina

Adelina Miron

Leave a Comment