fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Stiri

România, cel mai bun exemplu din Estul Europei de integrare a comunității musulmane

Musulmanii români, unii cu rădăcini otomane, au fost feriți în mare parte de retorica islamofobă prezentă în țările vecine.

Marea Moschee din Constanța, în sud-estul României, are un minaret care se ridică la aproape 50 de metri, cu vedere la Marea Neagră. A fost construit ca simbol al recunoștinței pentru comunitatea musulmană a orașului, la ordinul regelui Carol I, în 1910.

Multe s-au schimbat de atunci în România, dar sentimentul s-a păstrat, scriu cei de la Al Jazeera.

Constanța se află în Dobrogea, o regiune diversă din punct de vedere etnic, împărțită între România și Bulgaria, unde Dunărea întâlnește marea. Turcii otomani au invadat regiunea la sfârșitul secolului 15 și s-au extins ulterior în România.Au urmat câteva secole de stăpânire otomană în care au adus coloniști din întregul imperiu. Dobrogea de Nord a intrat sub controlul românesc abia în 1878, după ce regalitatea proaspăt instalată a învins Imperiul Otoman cu ajutorul Rusiei.

Unii dintre musulmanii regiunii au plecat în Turcia, dar alții au rămas; descendenții lor formează acum coloana vertebrală a comunității musulmane a României de aproximativ 64.000 de oameni, aproximativ 0,34 la sută din populația țării. Față de alte țări din Europa de Est, musulmanii români spun că experiența lor a fost în mare parte caracterizată de coexistență pașnică.

„Când musulmanii de aici erau încă majoritari în anii 1870, primarul musulman al orașului Medgidia a făcut apel la autoritățile din București pentru fonduri destinate construirii unei bisericii pentru creștinii locali”, a declarat Murat Iusuf, care a fost șeful Muftiu în România din 2005, vorbind cu cei de la Al Jazeera din biroul său din Constanța.

Aproximativ 26.000 de turci etnici, 20.000 de tătari etnici și un număr nedeterminat de romi musulmani – care în general se declară turci în recensământ – formează o comunitate musulmană diversă. Turcii și tătarii vorbesc dialecte turcești înrudite, iar cele două comunități au o rată mare a căsătoriilor între caste. 

Cu toate acestea, unii tătari încearcă, pe cale amiabilă, să-și afirme caracterul distinctiv, evidențiindu-și trecutul istoric ca descendenți ai tătarilor care au fugit din Peninsula Crimeea după anexarea sa de către Rusia în 1783.

Centrul comunitar tătar din suburbiile Constanței dorește cu tărie să exprime acest lucru. Pereții săi sunt acoperiți cu steaguri tătare din Crimeea și picturi ale liderilor militari Khan care au condus cândva teritoriile ancestrale. 

“În ultimii 10 ani, oamenii au devenit mai curioși despre istoria lor. Turcii provin din țărmurile sudice ale Mării Negre și din Tatarii din Nord”, a spus Dincer Geafer, președintele organizației tătară de tineret Ismail Gaspirali și un politician local din Uniunea Democrată Musulmană Tătaro-Turcă.

Acest interes a fost stimulat de un context politic. Când Rusia a anexat din nou Crimeea în 2014, tătarii locali au protestat în afara consulatului Rusiei. În ultimii ani, s-a observat, de asemenea, dezvoltarea unei comunități puternice de 10.000 de musulmani în București, alcătuită din cetățeni străini și din convertiți. Aceștia participă la slujbă în Moscheea Carol-Hunchiar, aflată pe o stradă lăturalnică înfrunzită din capitală, unde Osman Aziz, în vârstă de 78 de ani, este imam.

Perspectiva socialistă

Din 1960 până în 1962, Aziz a fost imam la Ada Kaleh, o cetate insulară pe Dunăre populată de turci, care a rămas pe teritoriul turc până în secolul XX. Când insula a fost scufundată după construcția unui baraj în 1970, Aziz a făcut campanie fără succes pentru a reconstrui celebra moschee. Deși rugăciunea a fost descurajată în timpul sistemului comunist, musulmanii din România nu s-au confruntat cu același nivel de represiune ca în alte țări din Blocul Estic.

“Nicolae Ceaușescu a avut relații bune cu mai multe state majoritar musulmane, din Iran până în Liban și Libia; comunitatea mufti îl însoțea atunci când acesta le făcea vizite”, a spus Iusuf, adăugând că studenții și lucrătorii din unele dintre aceste “state socialiste înfrățite” s-au mutat în cele din urmă în România.

Dar Daniyar Cogahmet, un imam din zona Dobromir, lângă granița cu Bulgaria, a spus că multe moschei erau frecventate pe atunci, în special de către tineri. Musulmanii erau liberi să-și practice religia, a explicat el, dar sărăcia din mediul rural i-a determinat pe mulți să părăsească satele – o realitate care i-a afectat pe românii din toate mediile.

“Din cauza limbajului comun, turcii și tătarii obișnuiau să meargă în Turcia pentru a ocupa funcții neobișnuite”, a spus Cogahmet. 

În 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, acel tip de migrație se schimbase. „Acum toată lumea vrea să meargă în Germania, iar acolo sunt o mulțime de turci”, a spus Cogahmet.

Constantin Voicu locuiește în satul Lespezi din Constanța, cunoscut în limba turcă sub numele de Tekkekoy. Bărbatul în vârstă de 83 de ani a spus pentru Al Jazeera cât de recunoscători au fost  strămoșii săi pentru că s-au mutat aici. Țăranii creștini săraci din Transilvania au primit 10 hectare de teren fertil după anexarea regiunii.

„Nu sunt istoric, doar un om simplu care știe lucruri”, a spus pensionarul, „dar oamenii îi știu și îi plac pe vecinii lor musulmani și nu cred tot ce văd la televizor”.

Musulmanii români au fost feriți în mare parte de retorica islamofobă practicată în țările vecine la apogeul crizei de refugiați din 2015. Însă în acel an, deși nu au existat mitinguri împotriva refugiaților din țări cu majoritate musulmană, proteste au izbucnit în privința planurilor de construire a unei mari moschei în București finanțată de Turcia, care au fost suspendate în cele din urmă în 2018.

“Prezența musulmanilor în România rămâne  o problemă marginală pe agenda politică și publică”, au concluzionat autorii Raportului European de Islamofobie din 2017. “O mare parte din nemulțumirile societății din ultimii ani s-a îndreptat asupra corupției și a satului paralel deep state, și mai puțin asupra migranților săraci sau musulmanilor”, a declarat Cristian Pirvulescu, politolog la Școala Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București.

„Existența discursurilor anti-islamice în rândul intelectualilor naționaliști este o probabilitate, dar dacă oprești zece oameni obișnuiți pe stradă aici, nu veți găsi asta”, a spus jurnalistul Vlad Stoicescu, care coordonează Să Fie Lumină, o publicație online care abordează subiectul religiei în România

„Musulmanii din Dobruja sunt bine integrați – românii sunt obișnuiți cu prezența lor.”

Related posts

Ungaria și Rusia, prietenie din interes. Ce vor Viktor Orban și Vladimir Putin unul de la altul

Adelina Miron

Va juca gigantul Huawei în Uniunea Europeană un rol crucial în extinderea rețelelor 5G? Ce pregătesc autoritățile europene

Adelina Miron

Dependența financiară a Germaniei față de China cenzurează discursul despre respectarea drepturilor omului

Adelina Miron

SUA are un răspuns pentru Huawei: Pentagonul se bazează pe transportatorii comerciali din SUA pentru a ajuta la câștigarea cursei 5G

Adelina Miron

Ce răspuns pregătesc Franța și Germania la războiul comercial dintre SUA și China

Adelina Miron

De ce Suedia, Italia și Luxemburg se îndoiesc de necesitatea unei bănci de dezvoltare a Uniunii Europene

Vlad Epurescu

Leave a Comment

trusted online casino malaysia