Viviane Reding insista in continuare pentru implentarea unui Parchet General la nivel european care sa ancheteze cazurile de frauda pentru sumele de bani alocate de la bugetul Uniunii Europene.
Parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene au avut termen limita pana luni, ca sa inainteze Comisiei Europene orice fel de plangeri sau de amendamente la proiectul de lege. 17 state membre au aprobat tacit propunerea lui Reding si, cum era nevoie de acordul a cel putin 9 state membre, proiectul va merge mai departe. Doar Parlamentele a 11 state s-au opus, si anume Cipru, Cehia, Franta, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, Romania, Slovenia, Suedia si Marea Britanie.
“Comisia Europeana are toleranta zero fata de frauda asupra sumelor ce privesc banii Uniunii Europene”, se anunta intr-un comunicat de presa. EPPO va avea puterea sa conduca anchete, sa formuleze capete de acuzare si as aduca in fata justitiei acuzati in urma propriilor anchete judiciare, aflandu-se totusi in cooperare cu autoritatile statale.
EPPO va avea puterea de a le impune statelor nationale sa deschida o investigatie asupra celor pe care EPPO ii suspecteaza ca au fraudat bugetul Uniunii Europene. Se estimeaza ca 500 de milioane de euro sunt fraudati anual de la bugetul Uniunii. Oficialii europeni au mai notat ca procurorii anumitor state membre sunt suprasolicitati de numarul de dosare deschise pe rol si nu mai privesc cu prioritate infractiunile economice care afecteaza banii europeni.
Peste 2000 de cazuri de acest gen sunt deschise in fiecare an, dar numai 1000 dintre acestea ajung sa primeasca o sentinta. Intre 2006 si 2011, in Ungaria, Spania si Slovacia nu a existat nicio condamnare pentru frauda cu banii europeni, in timp ce, in Austria, Suedia, Estonia sau Finlanda, rata condamnarilor a atins si 100%. Puteti citi mai multe in articolul Atributiile Procurorului Public European: intre necesitate si sursa de scandal.
Dar de ce s-a opus Romania?
Este arhicunoscut ca Romania este campioana la fraudarea fondurilor europene. Pe de alta parte, justitia din Romania nu doreste, se pare, sa delege suveranitatea sa pe anchetarea fondurilor europene in seama unui organism supra national. Mai mult, fraudele cu fonduri europene s-au triplat in ultimii ani, arata un raport al Societatii Academice din Romania realizat pe baza datelor obtinute de la DNA si de la Departamentul pentru Luptă Antifrauda.
Studiul SAR arata ca exista o crestere de la 15 la 35 de milioane de euro, iar la cele de frauda suspectata de la 20 la aproape 90 de milioane de euro. Fondurile europene sunt des fraudate în Romania prin ocolirea regulilor de achizitii, prin acordarea de mita sub masca unor contracte de consultanta si prin schimbarea destinatiei initiale a banilor.
Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, mentionat in proportie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultura si devoltare rurala — 17,42%.
Pe locul trei se situeaza doua fonduri destinate exclusiv agriculturii, menționate impreuna in deciziile penale — Fondul European de Garantare Agricola FEGA si Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regionala FEADR — 12,12% din total.
Romania este pe primul loc in Europa dupa numarul cazurilor de frauda cu fonduri europene, potrivit unei analize a Comisiei Europene si a Biroului European antifrauda.
Pe locul al doilea se afla Germania, cea mai mare economie din zona euro, cu 168 de astfel de cazuri. Podiumul este completat de Italia, cu 112 cazuri. De altfel, Italia este pe primul loc din punctul de vedere al deturnarii de fonduri europene, in 2011, respectiv 380 de milioane de euro.
