fbpx
europolitics
Stiri

Republica Moldova, analizată în plenul de la Strasbourg de patru europarlamentari români. Diferențele de discurs și pe ce au pus accent

republica moldova

Situația din Republica Moldova a fost dezbătută, miercuri, în Parlamentul European, la o lună după ce 61 de deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Socialiștilor au votat-o pe Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al acstei țări. Concluzia? UE lucrează la deblocarea asistenței de 100 de milioane de euro promisă în 2018 vecinilor de la Chișinău.

Anul trecut, la patru ani de la semnarea tratatului de asociere cu Republica Moldova, Uniunea Europeană a făcut o analiză cuprinzătoare cu privire la modul în care a funcționat acest parteneriat. Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European evidenția faptul că reforma electorală adoptată în timpul guvernării Petru Filip nu era conformă cu recomandările OSCE/ODIHR iar independența sistemului judiciar era limitată din cauza influenței exercitate de interesele de afaceri al unor lideri politici care controlau, în mare măsură, și piața mass-media și a publicității.

În consecință, Parlamentul European a decis că plățile din cadrul tuturor programelor de asistență bugetară să rămână în așteptare până se înregistrează progrese semnificative în privința standardelor democratice. Republica Moldova ar fi urmat să primească un ajutor financiar de 100 de milioane de euro care, în cele din urmă, pe fondul nerespectării unor cerințe minime privind protejarea statului de drept, a fost suspendat.

La o lună după ce guvernul controlat de Vladimir Plahotniuc a dispărut din peisaj, Parlamentul European a organizat o dezbatere la Strasbourg pentru a stabili un nou punct de plecare în relația dintre UE și Republica Moldova.

Federica Mogherini a vorbit despre deblocarea împrumutului acordat Republicii Moldova

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al UE

În cadrul acestei dezbateri au participat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al UE, David McAllister (din partea Grupului PPE), Marina Kaljurand (din partea Grupului S&D), Petras Auštrevičius (din partea Grupului Renew), Heidi Hautala (din partea Grupului Verts/ALE Group), Dominique Bilde (din partea Grupului ID), Helmut Scholz (din partea Grupului GUE/NGL) și Christina Sheila Jordan (independent). Au mai luat cuvântul Siegfried Mureșan, Isabel Santos, Ramona Strugariu, Sergey Lagodinsky, Rareș Bogdan, Viola Von Cramon-Taubadel, Andrzej Halicki, Andrius Kubilius, Traian Băsescu, Thierry Mariani și Michael Gahler.

Vestea bună pe care Republica Moldova a primit-o are legătură cu deblocarea ajutorului financiar de 100 de milioane de euro. „Sunt bucuroasă că, în aceste prime săptămâni, contactele noastre cu noii noștri omologi au fost foarte intense și foarte pozitive. Comisarul Hahn a vizitat Chișinăul în iunie. Primul ministru Sandu a fost la Bruxelles la începutul lunii iulie. Chiar ieri, la Bruxelles, l-am găzduit pe noul Ministru de Externe, Nicolae Popescu, la Consiliul Afacerilor Externe, pentru o discuție cu privire la cum putem să avansăm în implementarea Acordului de Asociere. După cum știți, pregătim un set de măsuri concrete pentru a sprijini țara pe baza punerii în aplicare a reformelor în temeiul acordului de asociere și al pachetului. Acest lucru cuprinde și deblocarea asistenței care a fost pusă în așteptare”, a afirmat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Ce au spus europarlamentarii români despre situația din Republica Moldova

Siegfied Mureșan, Ramona Strugariu, Rareș Bogdan și Traian Băsescu au luat cuvântul, pe rând, pentru a comenta pe marginea ultimelor evoluții din Republica Moldova.

Cu nuanțe de stil diferite, Siegfried Mureșan și Ramona Strugariu au fost singurii din grupul celor patru care au cerut, cu subiect și predicat, deblocarea asistenței financiare europene pentru Republica Moldova. Amândoi au evidențiat provocările cu care s-a confruntat mass-media și societatea civilă de dincolo de Prut și au pus punctul pe investigarea fraudei bancare de 1 miliard de euro.  

Siegfried Mureșan a fost numit de PPE, anul trecut, negociator-şef din partea grupului politic pentru bugetul din 2018. Europarlamentarull a insistat să existe o majorare a sumelor alocate statelor aflate în Parteneriatul Estic, dar s-a opus alocării unui ajutor financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. El a condiţionat aceşti bani de garanţii ferme pe care guvernul de la Chişinău să le dea în domeniul justiţiei ceea s-a întâmplat acum, odată cu numirea Maiei Sandu în funcția de premier.

Tocmai de-aceea, era normal cu acest prilej să evidențieze, în discursul său, noua orientare în politica externă a actualului Executiv condus de Maia Sandu. A făcut acest lucru fără o referire expresă la guvernarea Petru Filip sau la cea a lui Iurie Leancă, și ele susținătoare, cel puțin declarativ, al unui parcurs îndreptat spre UE.

Republica Moldova are astăzi cel mai reformist și cel mai proeuropean guvern din ultimii 30 de ani. […] Actualul guvern al Republicii Moldova dorește apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Dorește restabilirea încrederii în instituțiile statului, inclusiv în justiție. Dorește justiție, dorește dreptate, dorește stat de drept, dorește combaterea fraudei și investigarea fraudei de 1 miliard de euro din sistemul bancar, dorește mass-media independentă și puternică. Este un guvern care merită ajutorul nostru. Cum putem ajuta acest Guvern? În primul rând, deblocând cât de curând asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro. Guvernul Republicii Moldova este dispus să îndeplinească toate condițiile. În al doilea rând, prin cât mai multe vizite în Republica Moldova. Doamnă Înaltă Reprezentantă, vă solicit să mergeți cât de curând în Republica Moldova, să spuneți cetățenilor Republicii Moldova că suntem alături de ei și să le vorbiți despre beneficiile concrete ale apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Siegfried Mureșan, PPE

Ramona Strugariu este o voce cunoscută în societatea civilă. Ea a lucrat cu Monica Macovei în mandatul acesteia de europarlamentar și a contribuit, împreună cu echipa fostului ministru al Justiției, la detaliile tehnice pentru două rapoarte extrem de importante care au avizat măsuri de combatere a spălării banilor şi de confiscare.

Discursul ei a fost fluid și s-a concentrat mai mult în a explica modul în care oligarhii au sufocat societatea, presa și justiția punctând, direct, un lucru foarte important: Moldova are tot dreptul să aspire la Uniunea Europeană. Europarlamentarul grupului Renew a mai accentuat obiectivele pe care noul guvern de la Chișinău și le-a trasat în perioada imediat următoare.

Drumul european al Republicii Moldova este acum mai deschis ca niciodată, datorită curajului Maiei Sandu, datorită curajului guvernului, dar mai ales al oamenilor, care și-au dorit foarte mult această schimbare. Coaliția trebuie să-și respecte acum angajamentele pe care și le-a luat față de cetățeni și să curețe instituțiile de oligarhi. Este nevoie de o justiție puternică și independentă în Moldova, o justiție care să investigheze cum s-au cheltuit și cum au dispărut peste șaptezeci de miliarde de dolari care au fost spălați prin Republica Moldova, o justiție care să folosească raportul Kroll 2 pentru a afla cine și cum a furat trei miliarde de dolari din sistemul bancar. Societatea civilă și jurnaliștii au fost, în tot acest timp, gardieni ai statului de drept și democrației și aș vrea să salut deschiderea guvernului pentru a transforma statul într-un partener de încredere al societății civile. Moldova trebuie sprijinită tehnic, politic și, mai ales, financiar pentru a implementa aceste reforme. Vă cer acest efort, pentru că Moldova merită să fie în Uniunea Europeană.

Ramona Strugariu, Renew

Rareș Bogdan a rămas, cumva, fidel liniei de discurs promovată în emisiunile sale televizate, punând accent pe amenințările de securitate cu care se confruntă vecinii de dincolo de Prut. Europarlamentarul Grupului PPE a mai sugerat că Republica Moldova ar mai trebui să primească o asistență financiară care să combată războiul hibrid cu care se confruntă Chișinăul. Totodată, el a fost singurul europarlamentar care l-a indicat cu subiect și predicat pe Vladimir Plahotniuc ca fiind artizanul dezastrului din societatea și justiția Republicii Moldova.

Această țară nu a avut șansa surorii sale, România, de a adera la Uniunea Europeană. Cetățenii ei, 3,5 milioane de europeni, au fost sacrificați fără milă în ultimii 30 de ani și au fost monedă de schimb în jocul geopolitic. Din cauza corupției endemice și a forțelor distructive din țară și din Federația Rusă, care ne sfidează în continuare, Republica Moldova a fost vândută unor oligarhi în frunte cu Vladimir Plahotniuc, ani în șir. Acum are, în sfârșit, un guvern proeuropean. Republica Moldova poate aduce plus valoare Uniunii, dar nu trebuie considerată un mărunțiș. Riscurile de securitate impun măsuri rapide. Trebuie soluții și finanțare pentru a contracara efectele războiului hibrid de la frontiera noastră, a Uniunii Europene, frontiera de est. Structurile de securitate, mai ales Ministerul Afacerilor Interne din Chișinău, trebuie integrate în ecosistem. Ministrul Andrei Năstase, vicepremier, este un garant pentru un asemenea proiect, alături de întreg guvernul de la Chișinău. Totodată, trebuie finanțată educația timpurie în privința valorilor democrației. Este o investiție în viitor. Guvernul de la Chișinău ne poate fi partener. Priviți-o ca pe o mare șansă!

Rareș Bogdan, PPE

În cele două mandate de președinte al României, Traian Băsescu a pledat pentru cauza europeană a Republicii Moldova și a văzut, de la Cotroceni, toate etapele din ultimii 10 ani pe care această țară le-a parcurs, de la alungarea lui Voronin la semnarea Acordului de Asociere cu UE. În campania electorală pentru alegerile europene, Traian Băsescu a spus că, prioritatea sa ca politician după aderarea României la UE și NATO, este unirea României cu Republica Moldova.

De data aceasta, Traian Băsescu a avut un mesaj mult mai concentrat. A fost ultimul europarlamentar român care a luat cuvântul în această dezbatere și dostul președinte al României a scos în evidență, subtil, dualitatea noii alianțe formată din pro-europenii PAS și PDA, pe de-o parte și pro-rușii de la PSRM, de cealaltă parte. El a sugerat că, în realitate, vecinii de la Chișinău nu știu exact ce își doresc. În acest sens, Băsescu a explicat că șansa unui parcurs european pentru Republica Moldova este în mâinile UE, care are nevoie să știe dacă va avea vreodată șanse să aspire la integrare sau nu.

Fostul președinte al României a scos în evidență, subtil, dualitatea noii alianțe formată din pro-europenii PAS și PDA, pe de-o parte și pro-rușii de la PSRM, de cealaltă parte, sugerând că, în realitate, vecinii de la Chișinău nu știu exact ce își doresc. În acest sens, Băsescu a explicat că șansa unui parcurs european pentru Republica Moldova este în mâinile UE, care are nevoie să știe dacă va avea vreodată șanse să aspire la integrare sau nu.

Cred că luările de poziție din seara aceasta ne arată că nu știm unde este esența problemei Republicii Moldova. Problema Republicii Moldova este că nu știe care-i este viitorul. Uniunea Europeană refuză să-i dea perspectiva intrării în Uniunea Europeană mai devreme sau mai târziu, atunci când va fi pregătită. Republica Moldova este o țară aflată în zona gri și niciun politician din Republica Moldova nu poate spune românilor din Republica Moldova – doamnă Mogherini, Republica Moldova e locuită de români – care e viitorul acestei țări aflate între Ucraina, Transnistria controlată de Moscova și frontiera Uniunii Europene. Concluzie: dați perspectivă europeană Republicii Moldova, altfel va rămâne așa cum este o lungă perioadă de timp

Traian Băsescu, PPE

Related posts

Cum se schimbă negocierile despre Brexit după discuția aprinsă dintre Boris Johnson și Angela Merkel

Adelina Miron

De ce Serbia este, acum, o parte a soluției, nu problema din Balcani

Adelina Miron

De ce mișcările de politică externă ale lui Emmanuel Macron nu sunt suficiente pentru a-i garanta un al doilea mandat la cârma Franței

Adelina Miron

Breaking! Acord între Parlament și Consiliu: Laura Codruța Kövesi va deveni procuror-șef al Parchetului European

Europolitics.ro

La ce să ne așteptăm după summitul ONU pentru schimbările climatice

Adelina Miron

De ce zona euro riscă să se confrunte cu o creștere economică redusă prelungită

Adelina Miron

Leave a Comment