Grecia trebuie să cadă de acord cu creditorii săi din zona euro asupra unei ținte fiscale mai puțin ambițioasă pentru a realiza o redresare economică și socială durabilă, a declarat, pe 27 septembrie, Fondul Monetar Internațional, după o vizită a delegației la Atena, potrivit Reuters.
Grecia, care a ieșit în august anul trecut din programul de creditare, s-a angajat să îndeplinească un excedent bugetar primar de 3.5% din PIB, excluzând costurile de deservire a datoriei publice în fiecare an, până în 2022. Ulterior, obiectivul va scădea la 2.2%.
Anul acesta, Atena trebuie să își îndeplinească angajamentul, a declarat Fondul de la Washington într-un comunicat.
Însă, pentru 2020, FMI recomandă adoptarea unei piste de echilibru primar mai scăzute, „având în vedere o încetinire economică substanțială, nevoile critice nesatisfăcute de cheltuieli sociale și nevoile de investiții și adaptarea cheltuielilor care ar crea sinergii cu reformele intensificate.”
FMI nu a recomandat obiective noi specifice privind principalul excedent bugetar urmărit.
Grecia a revenit la un ritm de creștere economică după aproape un deceniu de criză, dar încă este împovărată de cea mai mare datorie din zona euro ca procent din producția economică anuală.
Creșterea economică este de așteptat să ajungă la aproximativ 2% atât anul acesta cât și următorul, au spus cei de la FMI, avertizând că sustenabilitatea datoriei pe termen lung nu este asigurată. Unul dintre factorii care prezintă un risc pentru redresarea economică a Greciei este sistemul său bancar slab.
„Redresarea sectorului bancar, în prezent un motor de creștere defect, este o prioritate de top”, a spus Fondul.
„O mare parte din transformarea structurală necesară a economiei grecești rămâne în continuare”, a spus FMI, cerând Atenei să liberalizeze în continuare piețele de produse și profesiile restrânse și să forțeze reformele pentru a deveni mai competitive.
Noul guvern din Grecia ar trebui să-și folosească noul mandat și să îmbunătățească atitudinea investitorilor „pentru a implementa o gamă completă de instrumente de politică publică și pentru a depăși interesele legitime de lungă durată, ceea ce ar contribui la intensificarea creșterii”, a spus acesta.
Se mai menționează că lărgirea bazei de impozitare ar putea fi mai eficientă decât reducerea ratelor impozitelor directe, după cum intenționează guvernul, adăugând că Grecia trebuie să crească semnificativ cheltuielile și investițiile sociale și să nu acorde bonusurile de pensii date înainte de criză.
