fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Stiri

Poate fi Belarusul cheia soluționării problemelor dintre NATO și Rusia?

Luna trecută, într-un interviu acordat celor de la The Economist, președintele francez Emmanuel Macron a deplâns „moartea cerebrală a NATO”. Declarația sa a devenit virală. Nu a fost primul lider occidental care a comentat public problemele Alianței Nord-Atlantice, dar punerea la îndoială a angajamentului NATO față de apărarea colectivă, piatra de temelie a organizației, a indicat probleme grave. Numeroși oficiali occidentali au respins cu promptitudine cuvintele lui Emmanuel Macron, dar discuțiile generate au subliniat faptul că NATO se confruntă poate cu cele mai intense provocări de la înființarea sa în 1949, relatează Foreign Policy

Pentru unii observatori, agitația internă din NATO este un cadou periculos pentru Rusia, țară cu care alianța a avut o relație deosebit de încordată din 2014. Nu este de mirare că un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a lăudat declarația lui Macron, spunând că au fost „cuvinte de aur. ”Cu toate acestea, atât condamnările din partea occidentalilor la adresa observațiilor președintelui francez, cât și reacția fericită a Rusiei neglijează un viitor posibil mai îngrijorător.

În ultimii ani, Rusia și NATO au fost prinse într-o capcană a securității, unde niciuna dintre părți nu are încredere în intențiile celeilalte și încearcă astfel să atragă mai multă putere militară pentru a-și descuraja adversarul. Deși amândouă consideră că acțiunile lor sunt defensive, adversarul lor le percepe drept pură agresiune, iar ciclul se repetă cu consecințe periculoase.

Din motive simple geografice, Europa de Est, care se află între Rusia și NATO, a devenit epicentrul acestei probleme de securitate, care a dus la o militarizare din ce în ce mai periculoasă. Exercițiile rusești în Marea Baltică, de exemplu în apropierea bazei navale Karlskrona din Suedia, sunt un indicator al planului Moscovei de a-și extinde influența asupra statelor fostei Uniuni Sovietice și nu numai.

Declarația lui Emmanuel Macron cu privire la angajamentul alianței față de apărarea colectivă nu va face decât să agraveze sentimentul de incertitudine de pe flancul estic al NATO. Țările de acolo ar putea crede că nu au de ales decât să își intensifice propria apărare. În special, acestea pot privi mai departe de NATO, către Washington. Polonia a făcut deja eforturi în încercarea de a asigura un fort american, asigurând o prezență militară permanentă a Statelor Unite în interiorul granițelor sale. Alte țări par pregătite să îi urmeze exemplul.

Între timp, până la jumătatea anului 2018, NATO și Statele Unite au plasat aproximativ 4.500 de soldați în cele trei state baltice și în Polonia, precum și câteva mii de trupe blindate în Europa de Est pentru a preveni agresiunea din partea Rusiei. Strategia va crește, de asemenea, miza Rusiei, care cu siguranță va interpreta orice înarmare drept un act de agresiune.

Repercusiunile pe termen scurt și mediu sunt ușor de prevăzut. Ne putem aștepta la mai multe tensiuni în interiorul NATO și contravenții inevitabile din partea Rusiei. Ambele, la rândul lor, vor solicita o prezență vestică tot mai accentuată pe teren. Nici o țară nu va fi lăsată să trăiască sentimentul siguranței. O altă îngrijorare este că un angajament mai puternic al NATO față de un aliat ar face ca acesta să se comporte mai agresiv decât ar face-o în mod normal. Pe termen lung, problema securității ar putea reprezenta un pericol pentru regiune și pentru întregul spațiu euro-atlantic.

Amortizorul conflictului est-european

Apărarea siguranței Europei de Est va fi dificilă. Pentru a face acest lucru, ar fi necesar ca țările occidentale și Rusia să se întâlnească și să încheie o negociere asupra problemelor precum sancțiunile, un cadru de control al armelor și Ucraina, care în prezent par de nerezolvat. O soluție mai realistă ar fi găsirea unor modalități de a face procesul de consolidare al siguranței zonei est-europene mai previzibil. Iar în acest caz, Belarus este soluția.

Multă vreme, Belarusul a fost considerat în Occident drept locul unde găsim ultima dictatură a Europei. Deși politicile interne ale țării sunt îngrijorătoare, politicile sale externe și de securitate recente reprezintă un potențial pentru Belarus de a asigura stabilitatea în Europa de Est.

Ca urmare a invaziei Rusiei în Crimeea în 2014 și a luptelor în Donbass, Belarus a adoptat o poziție absolut neutră între Rusia și Occident. Aceasta a devenit chiar un loc al negocierilor de pace, cu cele două acorduri de la Minsk încheiate în 2014 și 2015. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Grupul de Contact Trilateral din Europa (inclusiv reprezentanți ai OSCE, Rusia și Ucraina) se reunește aici la două săptămâni. La Adunarea pentru Dialog din Minsk privind Securitatea Regională din octombrie, președintele Belarusului Alexander Lukashenko s-a angajat să transforme țara într-o „poveste de succes a securității europene” și a cerut ajutorul actorilor cheie mondiali și regionali.

Belarus rămâne, desigur, un aliat rus și, într-un conflict militar, s-ar alătura Moscovei. Dar este, de asemenea, pregătită să facă tot posibilul pentru a preveni izbucnirea unui astfel de război și pentru a atenua tensiunile regionale. „Suntem în prima linie. Dacă nu supraviețuim în acești ani, dacă nu vom reuși, înseamnă că va trebui să devenim parte a unui alt stat sau pur și simplu își vor șterge picioarele pe noi. Doamne ferește să dezlănțuie un alt război, ca în Ucraina”, a spus Alexander Lukashenko în vara anului 2018.

Din cauza dorinței de a opri conflictul, Belarusul a refuzat să găzduiască o bază aeriană rusă, pe care Moscova o consideră crucială pentru a răspunde prezenței tot mai mari a NATO pe flancul său vestic. Minsk a parcurs, de asemenea, un drum lung pentru a îmbunătăți relațiile cu Statele Unite și cu Uniunea Europeană și și-a exprimat disponibilitatea pentru un dialog direct cu NATO.

Cel mai important, Belarus are o rețea unică de acorduri bilaterale cu vecinii săi. Are acorduri cu Letonia, Lituania și Polonia pentru măsuri de încredere regională și de consolidare a securității. Cu Ucraina, Minsk a încheiat un acord și mai puternic cu privire la cooperarea în domeniul securității.

Astfel de acorduri au devenit instrumente practice din 2014. Acordul cu Kievul s-a dovedit extrem de important pentru a diminua îngrijorările Ucrainei care se teme că  teritoriul Belarusului ar putea fi folosit pentru a lansa un atac rusesc, iar acordurile cu statele membre NATO devin deosebit de utile având în vedere viitoarele exerciții Defender Europe 2020.

Pe baza acestor documente, Belarusul ar putea servi drept amortizor geografic între NATO și Rusia, protejându-le împotriva strategiilor eronate. Deoarece Belarusul dorește relații mai bune cu UE și cu Statele Unite, actorii occidentali ar trebui să încurajeze colaborarea bilaterală și multilaterală cu Minsk. Voința Belarusului de a acționa mai independent între Est și Vest s-a intensificat, iar întrebările legate de suveranitatea Belarusului sunt la baza acestei hotărâri.

Belarusul nu va rezolva problemele fundamentale dintre Rusia și NATO și nici nu va atenua diferențele din ce în ce mai mari din interiorul alianței nord-americane. Cu toate acestea, ar putea ajuta la ameliorarea problemei securității.

Related posts

Este prietenia ,,indestructibilă’’ dintre Franța și Italia garantul ameliorării situației imigranților? Ce propune Italia

Adelina Miron

Franța vrea să schimbe regulile privind extinderea

Adelina Miron

Programele prezidențiale față în față. Ce propuneri pentru economie au Iohannis, Barna, Dăncilă și Paleologu. Diaconu nu a propus nimic

Europolitics.ro

Cum se schimbă negocierile despre Brexit după discuția aprinsă dintre Boris Johnson și Angela Merkel

Adelina Miron

Pariul riscant al Rusiei în Orientul Mijlociu. Cum încearcă Kremlin să gestioneze conflictul dintre Turcia și kurzi

Adelina Miron

SUA are un răspuns pentru Huawei: Pentagonul se bazează pe transportatorii comerciali din SUA pentru a ajuta la câștigarea cursei 5G

Adelina Miron

1 comment

avatar
Pisti December 18, 2019 at 1:41 pm

Adica cel hulit ca “ultimul dictator al Europei” sa va scoata din rahatul in care voi, incompetentii antidemocratici ati bagat tarile din Europa, adica din asa zisa “UE”?

Reply

Leave a Comment

trusted online casino malaysia