Atunci cand Barack Obama a pus mana pe presedintia SUA, el mostenea un razboi neterminat de la predecesorul sau. Mai mult ca sigur, razboiul contra Statului Islamic se va continua si in mandatul succesorului lui Obama. La fel ca si in cazul lui George W. Bush, autoritatea legala in baza careia Obama le-a declarat razboi teroristilor este pusa la indoiala. Dar pe Bush, asta nu l-a impiedicat niciodata.
Barack Obama a promis in prima sa campanie electorala prezidentiala ca va reglementa actiunile contra-teroriste ale americanilor, duse impotriva Al Qaeda. S-a jurat ca va inchide inchisoarea de la Guantanamo, ca va aboli tortura si ca va inaspri regulile pentru ca prizonierii teroristi sa nu mai fie maltratati in inchisorile americane.
La cinci ani si jumatate distanta, actiunile teroriste din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud se deruleaza necontentit. Congresul american nu isi doreste sa actualizeze legislatia contraterorismului iar Obama pare a se fi dat batut. Vazandu-se pus in fata acestei situatii, Obama pare sa se indrepte pe urmele lasate de predecesorul sau, George Bush si, miercuri, a anuntat ca americanii isi vor intensifica atacurile asupra teroristilor din SIIL nu numai in Irak, ci si in Siria.
Presedintele Obama a propus formarea unei aliante din care sa faca parte SUA, statele arabe si tarile europene pentru a combate amenintarea militantilor SIIL.
Din punct de vedere legal, fundamentele pe care se bazeaza actiunile lui Obama sunt cam subrede. In virtutea Constitutiei, singurul organism care are autoritatea de a decide cand SUA declara razboi este Congresul american. In anul 2002, Congresul l-a autorizat pe George W. Bush sa atace Irakul. Aceasta autorizatie, interpretata foarte generic, poate include si amenintarea SIIL-ului. Dar nu se poate extinde si asupra Siriei. Iar administratia Obama a anuntat in aceasta vara ca actiunile sale militare nu se mai fundamenteaza pe autorizatia emisa in anul 2002.
Obama sustine ca are autoritatea de a-i bombarda pe cei din SIIL in Siria in baza autorizatiei Congresului american emisa in 14 septembrie 2011, imediat dupa atacul terorist de la turnurile World Trade Center, din 9/11. Acea rezolutie comuna i-a conferit presedintelui american puterea de a folosi orice forta impotriva oricarei natiuni, organizatii sau persoane care au planuit, au autorizat, au comis sau i-au ajutat pe teroristii care au avut legatura cu atentatele de la 11 septembrie. Dar acest act este mult prea lax si ar trebui sa fie rescris.
De unde provin toate aceste intrebari privind legalitatea actiunii militare? Sunt doua caracteristici care pot fi atribuite unui grup pentru a fi asociat cu Al Qaeda. In primul rand, gruparea trebuie sa fie inarmata, organizata si sa lupte alaturi de Al Qaeda. In al doilea rand, grupul terorist ar trebui sa fie cobeligerant cu Al Qaeda in ostilitatile purtate impotriva SUA. Dar nu este si cazul celor din SIIL, care s-au rupt de Al Qaeda la inceputul acestui an. Inca nu este clar daca acea autorizatie emisa de Congres nu cumva a expirat in 2011, atunci cand SUA a declarat ca razboiul din Irak a luat sfarsit si ca isi va retrage de-acolo trupele.
In discursul sau din 11 septembrie, Barack Obama a incercat sa puna un semn de egalitate intre strategia impotriva SIIL si cele aplicat in cazul celulelor teroriste din Yemen si Somalia. Dar ceea ce are de gand sa faca Obama in cazul Irakului si Siriei trece dincolo de abordarea mentionata. SUA a dezvoltat un nou tip de razboi in Somalia, in Yemen si chiar in Pakistan, trimitand acolo numai drone. In cazul SIIL, dronele nu mai sunt de-ajuns.
