fbpx
europolitics
Stiri

O radiografie nefardată și de speriat a economiei românești

Guvernarea PNL a intrat într-o cursă contracronometru, iar ultimele date publicate de INS nu sunt încurajatoare absolut deloc. Evoluția PIB-ului în trimestrul 3 a cunoscut o creștere modestă, de numai 0.6% față de aceeași perioadă a anului 2018. Este cel mai slab rezultat din ultimii ani, iar tendința de scădere este evidentă.

Este greu de crezut că România va înregistra în acest an o creștere economică de 4% în condițiile în care, în cel de-al patrulea trimestru, guvernul Orban ar trebui să se bucure de o creștere economică de circa 30% din PIB ca valoare nominală la un nivel de +4%. Prăbușirea este evidentă, în condițiile în care România înregistra, în 2017, o creștere economică de 7%, cea mai mare din ultimii 9 ani. În plus, bugetul țării a fost conceput având o țintă de creștere economică de 5.5%!

Diferența se va vedea în nivelul deficitul bugetar care, deși s-a încadrat în anul 2018 sub pragul de 3% datorită amânării unor plăți pentru anul 2019 și a unor venituri mai mari înregistrate de stat, în acest an, Comisia Europeană estimează un deficit de 3.6% din PIB. Previziunile pentru anii următori sunt și mai sumbre, Bruxelles previzionând un deficit bugetar de 4.4% în 2020 și unul de 6.1% în 2021. Acest lucru va pune un mare semn de întrebare cu privire la capacitatea țării noastre de a se mai împrumuta la dobânzi rezonabile. În plus, reducerea cheltuielilor publice se va dovedi provocatoare, ținând cont de nevoile acute în infrastructură.

Motivul principal al declinului din acest an este acela că producția industrială, după primele nouă luni ale anului 2018, a ajuns pe o scădere cu 2.1% ca serie brută și 1.5% ca serie ajustată raportat la numărul de zile lucrătoare și sezonalitate. Creșterea prețurilor la energie pentru industrie ca urmare a OUG114/2018 respectiv OUG19/2019 a subminat competitivitatea multor sectoare din economie.

Apoi, deciziile fostului guvern au fost concentrate pe a obține rezultate pe termen scurt. Spațiul fiscal disponibil a fost folosit pentru creșterea pensiilor și a salariilor din sectorul public. Reformele structurale lipsesc cu desăvârșire de mulți ani iar companiile publice au fost mulse de profit, care a fost topit în buget, fragilizând infrastructura învechită și sistemul educațional neperformant.

Politicile intervenționiste au generat impredictibilitate și i-a determinat pe mai mulți investitorii străini să ocolească România, efectul negativ răsfrângându-se asupra perspectivelor de creștere economică.

Prioritizarea cheltuielilor de consum în detrimentul investițiilor publice a contribuit să influențeze negativ competitivitatea și creșterea economică pe termen lung. Venitul pe cap de locuitor rămâne la 50% față de cel din Cehia și la 60% față de cel din Slovacia din cauza nivelului scăzut de productivitate. Mai mult ca sigur, și deficitul comercial va merge spre 5%. Eurostat a confirmat, deja, că el a crescut în nouă luni la 7.9 miliarde de euro în relația cu UE, în condițiile în care, în aceeași perioadă a anului trecut, era de 6.5 miliarde de euro.

Un alt efect negativ este provocat de creșterea accelerată a salariilor în sectorul public, care a mutat structura cheltuielilor guvernamentale de la investiții spre o politică socială inflexibilă. Așa s-a ajuns ca salariile publice și contribuțiile sociale să reprezinte aproximativ 60% din cheltuielile guvernamentale.

Viitoarea traiectorie a creșterii economice va depinde de progresul reformelor instituționale și de gradul în care România va reuși să accelereze ritmul de creștere al investițiilor!

Related posts

După eșecul formării unui guvern, un nou partid de stânga din Spania speră să unească blocul socialist

Adelina Miron

De ce mișcările de politică externă ale lui Emmanuel Macron nu sunt suficiente pentru a-i garanta un al doilea mandat la cârma Franței

Adelina Miron

Uniunea Europeană și Japonia își unesc forțele pentru a combate inițiativele americane și chineze

Adelina Miron

Primul candidat la prezidențiale care își îndeamnă alegătorii, după primul tur, cu cine să voteze dintre Iohannis și Dăncilă în turul doi

Europolitics.ro

NATO încearcă să își consolideze puterea maritimă în jurul Europei odată cu presiunile din partea Rusiei

Adelina Miron

UE vrea să lanseze un consiliu de securitate al Europei, un pas hotărât spre ideea de a avea o forță militară unitară

Adelina Miron

Leave a Comment