fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Stiri

O controversă mare din negocierile pentru Brexit: ce se va întâmpla cu rabatul acordat Marii Britanii

De când a fost introdusă în 1984, reducerea contribuțieii financiare a Marii Britanii la bugetul Uniunii Europene a reprezentat una dintre cele mai controversate chestiuni din cadrul negocierilor pe Brexit.

În timp ce alte state membre, cum ar fi Austria, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Suedia au primit reduceri temporare ale contribuțiilor lor la bugetul UE, Marea Britanie este singura țară care are o reducere permanentă.

Cum a apărut rabatul acordat Marii Britanii

Înainte de anul 1980, principala sursă de venituri bugetare a fost așa-numitele Resurse proprii tradiționale, constând din taxe vamale comune, taxe agricole și impozitul impus pe comerțul cu zahăr.

În 1980, pentru a acoperi costurile tot mai mari cu care se confrunta UE (denumită la acea vreme Comunitatea Europeană), statele membre au fost invitate să acorde o fracție din încasările lor anuale din taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru finanțarea bugetului CE. Din această cauză, Marea Britanie a devenit, rapid, unul dintre cei mai mari contributori la bugetul nou creat al CE.

În acel moment, aproape 70% din bugetul UE a fost cheltuit pentru politica agricolă comună (PAC). Marea Britanie, al cărei sector agricol a avut o structură diferită (și încă mai are) decât a altor state membre, a beneficiat foarte puțin de fondurile distribuite din PAC. Ca urmare, Marea Britanie devenise în foarte scurt timp cel mai mare contribuitor net la bugetul UE, în ciuda faptului că a fost al treilea cel mai sărac membru în acel moment.

În iunie 1984, la Fontainebleau, lângă Paris, Margaret Thatcher a negociat ceea ce este acum cunoscut sub numele de Rabatul Marii Britanii. Scopul a fost acela de a corecta aparentul dezechilibru în contribuția Regatului Unit la momentul respectiv. Susținătorii acestei reduceri au justificat-o pe baza faptului că Marea Britanie nu primea la fel de mult din politica agricolă comună așa cum primeau alți contribuabili net datorită economiei sale care se baza prea puțin pe agricultură. Astfel că reducerea contribuției a fost ratificată și apoi implementată în mai 1985.

În anul 1988 a fost introdusă o a treia sursă de venituri pentru bugetul UE, bazată pe mărimea economiilor statelor membre. Dimensiunea unei economii este măsurată prin venitul național brut (VNB). În prezent, contribuția bazată pe VNB este de departe cea mai mare sursă de venituri bugetare – în jur de 70%.

Cum este calculat rabatul

Formula exactă pentru calcularea rabatului Regatului Unit este definită formal în documentul UE cu privire la deciziile legate de resursele proprii. În mare, reducerea contribuției Regatului Unit la bugetul UE este aproximativ egală cu 66% din diferența dintre ceea ce contribuie Regatul Unit la bugetul UE și veniturile sale din UE.

Rabatul se modifică în fiecare an, în funcție de valorile Venitului Național Brut din Regatul Unit, de încasările TVA și de cursul de schimb euro / liră. Odată ce rabatul se calculează din plățile și încasările într-un anumit an, contribuția bazată pe VNB a Regatului Unit în anul următor este redusă cu această diferență.

Astfel, potrivit Oficiului Responsabilității Bugetare, Regatul Unit ar fi trebuit să contribuie net (înainte de orice rabat) cu aproximativ 13,3 miliarde de lire sterline în 2015, de exemplu. 66% din această sumă înseamnă de 8,8 miliarde de lire sterline. Astfel că Rabatul Marii Britanii din anul 2016 a fost egală cu diferența dintre 13,3 miliarde de lire sterline și 8,8 miliarde de lire sterline, adică 4,5 miliarde.

Metoda de calculare a rabatului s-a mai schimbat în timp, pentru a ține seama de evoluția modului în care este finanțat bugetul UE și de extinderea UE din 2004. De exemplu, începând cu 2011, contribuțiile Regatului Unit la cheltuielile neagricole ale UE în statele membre care au aderat în 2004 nu sunt incluse în calcularea rabaturilor. Cu toate acestea, conceptul de bază al rabatului a rămas același de la crearea sa.

După ieșirea Marii Britanii din UE, alte state membre vor trebui să redirecționeze mai mult bugetului UE pentru a compensa rabatul din Regatul Unit, Franța și Italia având cea mai mare sarcină. Între 2009 și 2015, economiile medii ale Regatului Unit datorită rabatului au fost de 3,9 miliarde lire sterline anual, rezultând o contribuție anuală medie netă de 8,5 miliarde de lire sterline.

În prezent, Marea Britanie este al treilea cel mai mare contribuitor net, după Germania și Franța, la bugetul UE. Dar în termeni per capita, este doar al optulea cel mai mare contribuitor. În următorii cinci ani, contribuția netă medie a Regatului Unit ar fi fost de aproximativ 9,6 miliarde de lire sterline pe an, în timp ce rata medie anuală ar fi trebuit să fie de aproximativ 5 miliarde de lire sterline.

Marea Britanie își va pierde rabatul dacă se decide să anuleze Brexitul

Săptămâna trecută, Günther Oettinger, comisarul european însărcinat cu bugetul UE, a declarat că o astfel de reducere nu mai este “adecvată” într-o familie de națiuni. Descriind rabatul de 6,2 miliarde de euro (4,9 miliarde de lire sterline) ca “mama tuturor reducerilor”, Oettinger a spus că reducerea va fi treptat redusă la zero chiar dacă Marea Britanie ar decide să anuleze demersurile pentru ieșirea din UE.

 

 

Related posts

Cât de determinată este Uniunea Europeană să combată corupția și ce valoare are numirea lui Koveși în fruntea EPPO

Adelina Miron

Cum se va manifesta concret intenția Franței de a prelua inițiativa poziționării ferme a Europei pe scena globală

Adelina Miron

O radiografie nefardată și de speriat a economiei românești

Europolitics.ro

Vor adânci alegerile parlamentare din noiembrie impasul politic? Spania se confruntă cu a patra rundă de alegeri în patru ani

Adelina Miron

Poate Grecia să își redreseze economia? Ce spune FMI

Adelina Miron

Turcia continuă să blocheze planul NATO de apărare a zonei estice

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia