NATO se confruntă cu „o moarte cerebrală”, iar refuzul Americii de a apăra statele membre a propulsat Europa „pe marginea unei prăpastii”, a avertizat Emmanuel Macron. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord „funcționează numai dacă garantul ultimului recurs funcționează ca atare”, a adăugat președintele francez. “Am susținut că ar trebui să reevaluăm poziția NATO în lumina angajamentului Statelor Unite”, a transmis acesta pentru Economist, citează The Telegraph
Iar semnele sunt că America, sub președinția lui Donald Trump,, „ne întoarce spatele”, așa cum a demonstrat cu fermitate prin retragerea neașteptată a trupelor din nord-estul Siriei, luna trecută, abandonându-și aliații kurzi.
„NATO se confruntă în prezent cu o moarte cerebrală”, a declarat președintele francez în interviul de la Elysée, realizat pe 21 octombrie.
Întrebat dacă a crezut în eficacitatea Articolului 5, principiul potrivit căruia dacă un membru NATO este atacat, toți ceilalți i-ar veni în ajutor, acesta a spus: „Nu știu, dar ce va însemna Articolul 5 mâine?”
Europa negociază acum, pentru prima dată, cu un președinte american care „nu împărtășește ideea noastră despre proiectul european”, a spus Emmanuel Macron. În același timp, Europa se confruntă cu ascensiunea Chinei și cu regimurile Rusiei și Turciei care adoptă treptat o dimensiune autoritară. Pe plan intern, se confruntă cu Brexit-ul și cu instabilitatea politică.
Acest amestec toxic a fost „de neconceput acum cinci ani”, susține Macron.
„Dacă nu ne trezim […], există un risc considerabil ca pe termen lung să dispărem din punct de vedere geopolitic, sau cel puțin să nu mai fim capabili să ne controlăm propriul destin. Cred asta foarte profund. ”
Emmanuel Macron a apărat decizia controversată a Franței de a bloca extinderea UE în Balcanii de Vest, argumentând că a fost „absurdă” deschiderea porților UE pentru noii membri înainte de a reforma procedurile de aderare, deși a spus că va fi pregătit să își reconsidere poziția dacă aceste condiții vor fi îndeplinite.
Albania și Macedonia de Nord au fost blocate de la începutul discuțiilor de aderare de către Franța, decizie pe care Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a considerat-o „o greșeală istorică gravă”.
Dincolo de expansiunea pieței, Europa trebuie să înceapă să se gândească la sine ca la o putere strategică, a spus președintele francez.
Aceasta ar trebui să înceapă cu recâștigarea „suveranității militare” și redeschiderea unui dialog cu Rusia, în ciuda suspiciunilor din partea Poloniei și a altor țări care au fost cândva sub dominație sovietică. Dacă acest lucru nu se întâmplă, a spus domnul Macron, ar fi o „greșeală uriașă”.
