fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Stiri

Incertitudinea americană amenință stabilitatea NATO. Problema Rusiei, a armelor nucleare și duelul Polonia vs Germania

În aceste zile, dezbaterea cu privire la semnificația staționării trupelor americane în Polonia este pusă, în balanță, cu atitudinea SUA față de Germania. Miza este, de fapt, coerența europeană în fața rolului din ce în ce mai incert al Americii în cadrul NATO, scriu cei de la Project Syndicate.

Observațiile recente ale lui Trump și ale altor oficiali americani de rang înalt, precum Richard Grenell și Georgette Mosbacher, ambasadorii SUA în Germania și, respectiv, în Polonia, au alimentat percepția că SUA pune Germania într-o lumină mai puțin favorabilă, comparând-o din perspectiva de securitate cu Polonia. În timp ce critică Germania pentru cheltuielile scăzute alocale apărării, administrația americană pare dornică să recompenseze Polonia pentru că a investit 2% din PIB-ul său în apărare – un obiectiv pe care toți membrii NATO s-au angajat să îl îndeplinească (deși, în prezent, puțini o fac). Iar criticile aduse de guvernului polonez investițiilor Germaniei în apărare au accentuat această impresie. 

Deși Statele Unite și-au anunțat planurile de a staționa alte 1.000 de trupe în Polonia, pe lângă cele 4.500 pe care le au deja, nu este clar dacă forțele suplimentare vor fi extrase din rândul celor aflate în prezent în Germania, sau vor veni din SUA. Și, chiar dacă trupele suplimentare ar veni din Germania, aceasta ar reprezenta prea puțin o schimbare strategică majoră a SUA. Mai mult, guvernul polonez a afirmat în mod repetat că nu consideră prezența militară americană în țară ca pe o problemă într-un joc de sumă zero față de Germania sau de alți aliați europeni ai NATO.

În același timp, există totuși un motiv mai îngrijorător pentru care problema trupelor americane din Polonia a primit atâta atenție politică. Observațiile ambivalente ale lui Trump – și adesea în mod deschis ostile despre NATO au ridicat îndoieli cu privire la credibilitatea angajamentelor americane de securitate în Europa. Și acea incertitudine la rândul său a accentuat conflictele politice din interiorul Uniunii Europene și în rândul aliaților europeni ai NATO.

O organizație, două viziuni

Deși aceste scindări nu se întâmplă precis între vestul și estul Europei, ele reflectă două diferențe regionale principale.

Prima diviziune este între țările care au o viziune relativ relaxată asupra provocării pentru securitate pe care o reprezintă Rusia și țările care o consideră o amenințare majoră și imediată pentru buna lor funcționare. 

De când Germania a renunțat la statutul de fruntaș pe care l-a avut în timpul confruntării dintre Est și Vest în Războiul Rece a considerat NATO, în principal, un instrument politic, mai degrabă decât un mijloc pentru apărarea eficientă și pentru intervențiile din afara zonei. Ca atare, factorii de decizie germani își pot permite să aibă o viziune destul de abstractă asupra credibilității SUA, care se bazează în cea mai mare parte pe declarațiile și postările de pe Twitter ale lui Trump. Într-adevăr, la Berlin se vorbește zilele acestea despre „creșterea autonomiei strategice a Europei” față de SUA.

Dar statele fruntașe de astăzi, inclusiv Polonia, Țările Baltice și România, nu își permit luxul de a gândi în acest fel. Acestea măsoară credibilitatea Americii, în primul rând, prin ceea ce fac administrația Trump și armata americană pe teren. Pentru aceste guverne, faptul că SUA își instalează trupele și participă la exerciții militare în regiune este mult mai relevant decât mesajele împotriva NATO ale lui Trump.

Aliații NATO europeni sunt, de asemenea, scindați cu privire la rolul armelor nucleare. Germania nu are aproape niciun interes pentru astfel de probleme, chiar și în statele membre NATO din Europa de Est, oficialii și cadrele universitare par să aibă prea puține cunoștințe despre politica privind armele nucleare. Țările baltice pun accentul, în schimb,  pe apărarea împotriva amenințărilor hibride sau non-nucleare. Potrivit unui oficial de politică externă de rang înalt din Letonia, dacă descurajarea nucleară ar fi cea mai mare prioritate a NATO, țara sa ar putea fi ocupată militar cu mult înainte de a preveni dezvoltarea nucleară a Rusiei.

În schimb, membrii NATO din Europa de Est privesc prezența armelor nucleare americane în Europa în termeni politico-strategici. Ceea ce contează nu sunt detaliile despre eficiența explozivă a armelor, sistemele de livrare sau locațiile, ci pur și simplu faptul că sunt acolo. Pentru europenii estici, aceste arme susțin angajamentul politic al Americii pentru securitatea Continentului. Prin urmare, apelurile venite din partea politicienilor germani pentru a elimina aceste arme ar putea fi întâmpinate cu ostilitate în Polonia și în celelalte țări vecine din estul Germaniei.

Pe măsură ce Trump insistă asupra distribuirii sarcinilor și își continuă atacurile împotriva NATO și aliaților individuali, diviziunile europene s-ar putea accentua. Guvernele europene trebuie să gestioneze aceste conflicte în timp ce se străduiesc să aducă Continentul într-o stare de autosuficiență în materie de securitate și apărare. Întrebarea, cu adevărat importantă, este dacă și cum fac acest lucru – și nu dacă câteva sute de trupe ar putea fi mutate din Germania în Polonia.

Related posts

După eșecul formării unui guvern, un nou partid de stânga din Spania speră să unească blocul socialist

Adelina Miron

Europa se îndreaptă tăcută către recesiune, iar efectele sale s-ar putea propaga pe scară largă

Adelina Miron

O radiografie nefardată și de speriat a economiei românești

Europolitics.ro

Propunerea președinției finlandeze la Consiliul Uniunii Europene privind bugetul pe 7 ani al UE adâncește falia dintre țările europene

Adelina Miron

Poate fi Belarusul cheia soluționării problemelor dintre NATO și Rusia?

Adelina Miron

Cele mai tăcute alegeri prezidențiale: nicio dezbatere, nicio temă de campanie. Momentele marcante ale alegerilor post-decembriste

Europolitics.ro

Leave a Comment

trusted online casino malaysia