Guvernul Elvetiei vrea sa pastreze privilegiile cu Uniunea Europeana: ce inseamna inca un referendum pentru elvetieni

De 1 august, ziua nationala, Elvetia a devenit retrospective. Pusi in fata unui conservatorism din ce in ce mai puternic, al sentimentului anti-imigranti si a certurilor interne, unii politicieni elvetieni incearca sa refaca legaturile cu Uniunea Europeana. Votul de la referendumul din 9 februarie prin care populatia elvetiana si-a manifestat dorinta de a limita drepturile imigrantilor din UE in tara lor a pus in prim plan cat de scindata este politica elvetiana.

 

 

Nemultumiti ca nu au ajuns la guvernare, cei din Partidul Popular al Elvetiei, condusi de Christoph Blocher, s-a folosit de instrumentele electorale avute la indemana pentru a-si face simtita prezenta. Electoratul i-a urmat si a pus in pericol legaturile fundamentale care au unit Elvetia.

Didier Burkhalter, presedintele Elvetiei, a anuntat joi ca populatia tarii pe care o conduce va avea inca o data ocazia sa isi exprime, la urne, sentimentul fata de relatiile cu Uniunea Europeana. Practic, dupa votul din 9 februarie, rezultatul referendumului a pus in pericol tratatele care reglementeaza schimburile comerciale dintre UE si Elvetia.

Guvernul elvetian se chinuie sa salveze relatiile cu UE dup ace, saptamana trecuta, Blocul a respins orice renegociere a tratatului vechi de 12 ani prin care se garanteaza libertatea de miscare a europenilor din Uniune. Dreptul de a munci in orice tara din Uniunea Europeana este un principiu fundamental iar Elvetia, chiar daca nu a fost unul dintre cei 28 de membri ai Uniunii, s-a bucurat de o serie de conditii preferentiale.

Acordul ce se deruleaza intre Elvetia si UE reglementeaza cooperarea economica si tehnologica, achizitiile publice, recunoasterea reciproca a diplomelor si licentelor din invatamant, comertul agricol, aviatia precum si traficul rutier si feroviar. Guvernul elvetian se afla acum in ipostaza de a valida rezultatul referendumului, transpunand totul intr-o noua legislatie care sa diminueze drepturile emigrantilor europeni pe taramul elvetian.

Referendumul, care a trecut cu o majoritate de 20.000 de voturi, a produs unde de soc si in mediul de afaceri elvetian. Politica pe care Elvetia a implementat-o in domeniul imigratiei s-a bazat pe acordarea dreptului la libera circulatie pentru cetatenii din UE. Marii jucatori din industria elvetiana precum Roche si Novartis sau gigantii bancari UBS si Credit Suisse au obisnuit sa caute, pana acum, personal specializat cu preponderenta din Uniunea Europeana, nu din Elvetia. Acum, iau in calcul inclusiv sa isi mute sediile in alte tari. Producatorul de sisteme de securitate Tyco International si producatorul de gaze si petrol Weatherford sunt primele doua companii elvetiene care au decis, deja, sa isi mute sediile din Elvetia in Irlanda, din cauza noilor reguli anti-imigrationiste ce vor trebui aprobate in Elvetia.

Dupa SUA si China, Elvetia este cel de-al treilea mare partener economic al Uniunii Europene si a reusit sa patrunda pe piata unica a UE gratie unor acorduri bilaterale. Aceasta abordare a fost benefica pentru confederatia elvetiana, dar complexitatea sa a devenit problematica pentru UE. In ciuda bogatiei si succesului economic al acestei tari, imigratia este unul dintre punctele sensibile de care s-au folosit extremistii de dreapta din Partidul Popular al Elvetiei. Extremistii ii considera vinovati pe imigranti pentru chiriile crescande, pentru aglomeratia din transportul public si pentru cresterea criminalitatii.

Related News

2 Responses

Leave a Reply
  1. avatar
    ilie
    Aug 01, 2014 - 04:57 PM

    BRAVO ELVETIENILOR.
    TARA ESTA A CELOR CE S-AU NASCUT ACOLO,AU CONTRIBUIT LA BUNASTAREA EI SI O IUBESC CU ADEVARAT.CEI CE VIN CU TRAISTA IN BATZ,PENTRU BENEFICII,SA SE INTOARCA DE UNDE SANT.

    Reply
    • avatar
      Pisti
      Aug 03, 2014 - 07:55 AM

      Asa e!
      Si in tarile UE ar fi rezultat asemanator impotriva imigrantilor, in special al celor din afara Uniunii, insa, niciun politician incompetent si corupt al marii masinarii “democratice europene” nu indrazneste sa o spuna in gura mare, fiindca ar fi automat etichetat in fel si chip. Exemplu fiind liderii partidelor care in public sunt numite de extrema dreapta, xenofobe, anti… Si anti… Si antiii… Si antiii, insa in spatele usilor inchise, se incearca copierea programelor lor de guvernare, fiindca in UE, la fel ca si in Romania, nu au programe de guvernare, ci doar mizeaza pe faptul ca ” noi nu suntem extremisti ca x sau y”. Cam asta e toata platforma electorala mai nou…

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1