Liderii grupului de la Visegrad (V4), format din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia, fac eforturi pentru extinderea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană. Într-o declarație comună emisă joi (12 septembrie), V4 solicită începerea discuțiilor de aderare anul acesta cu Macedonia de Nord și Albania, potrivit euobserver.
“Grupul de la Visegrad dorește să primească noi membri în UE și susține pe deplin deschiderea discuțiilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania în acest an”, a declarat premierul slovac Peter Pellegrini reporterilor la summitul Balcan-Central European de la Praga. Declarații similare au fost făcute de premierul Ungariei, Viktor Orban, care a vorbit despre necesitatea aderării la Balcanii de Vest ca o modalitate de a împiedica migranții să intre în UE.
V4 dorește, de asemenea, o accelerare a negocierilor cu Serbia și Muntenegru în cadrul viitoarei Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen.
Von der Leyen l-a nominalizat la începutul acestei săptămâni pentru portofoliul de extindere al Comisiei pe candidatul Ungariei, Laszlo Trocsanyi, fost ministru al justiției.
Ungaria primește portofoliul pentru Extindere
În timpul mandatului său, Ungaria s-a confruntat cu Comisia Europeană în urma unor măsuri introduse de Budapesta care, printre altele, au oprit activitatea Universității Centrale Europene și a incriminat ONG-urile pentru ajutorarea solicitanților de azil.
Parlamentul European a declanșat, de asemenea, o procedură de sancțiune a articolul 7 împotriva Ungariei pentru subminarea statului de drept. După ce guvernul lui Viktor Orban a construit o vastă rețea politică si de afaceri în regiune, numirea lui Trocsanyi pentru portofoliul Extinderii este văzută în Budapesta ca o lovitură de stat
Asta înseamnă că Trocsanyi va fi responsabil de a se asigurarea că Balcanii de Vest, care doresc să adere la Uniunea Europeană, își vor îndeplini datoriile pentru respectarea statul de drept.
Cu toate acestea, demersul de a începe discuțiile cu Macedonia de Nord și Albania poate întâmpina o anumită rezistență din partea celor mai puternici doi membri ai UE, Germania și Franța.
Cele două state membre, împreună cu alți sceptici ai extinderii, cum ar fi Danemarca și Olanda, s-au abținut de-a lungul verii să susțină cererile altor miniștri de externe de a lansa astfel de discuții.
Summit-ul de joi de la Praga a fost, de asemenea, eclipsat de președintele pro-rus al Republicii Cehe, Milos Zeman. Acesta a anunțat după o vizită de două zile în Serbia că Republica Cehă ar trebui să-și retragă recunoașterea Kosovo ca stat suveran, acuzând că liderii săi sunt „criminali de război”.
Ulterior, premierul ceh Andrej Babis a emis o declarație, spunând că „nu vede niciun motiv pentru care guvernul ceh să-și schimbe recunoașterea Kosovo”.
La summit-ul balcanic-central au participat liderii din Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Kosovo a trimis un ambasador.
