Franța vrea să schimbe regulile privind extinderea

După ce a decis să blocheze discuțiile de aderare la UE cu Albania și  Macedonia de Nord, Franța propune să schimbe politica de extindere. Într-o declarație scrisă, dar neoficială, pe care a trimis-o statelor membre ale UE, guvernul lui Emmanuel Macron propune trecerea de la un proces de aderare pas cu pas la ​​un proces în șapte etape, conform New Europe. 

Procesul ar presupune convergența cu normele și standardele UE și nu ar fi unidirecțional. Dacă guvernul unei țări candidate prezintă abateri de la normă, UE poate inversa procesul la etapa anterioară.

Ideea ca „etapele” să înlocuiască „capitolele” ar însemna că reformele vor fi coerente și legate tematic, mai degrabă decât risipite în diferite direcții politice.

Abordarea de tip recompensă și pedeapsă rămâne, întrucât propunerea Franței prevede lărgirea sferei de posibilități pentru statele candidate pentru a participa la politicile UE sectoriale pe măsură ce acestea progresează, completată de instrumente financiare precise. Viziunea răspunde principiului „mai mult pentru mai mult” care stă la baza Acordurilor de Asociere a Parteneriatului Estic.

Astăzi, atât Comisia, cât și statele membre ale UE trebuie să își ofere consimțământul pentru ca o țară să înceapă negocierile de aderare. În primul rând, Comisia analizează dacă țara se aliniază la acquis-ul comunitar, apoi este elaborat un tratat de aderare și, în final, Consiliul trebuie să îl aprobe.

Propunerea Franței este rezultatul consultării cu Germania, Olanda și Danemarca. Ne întrebăm acum dacă aceasta este o propunere pentru a pune capăt extinderii sau o încercare sinceră de a face procesul de aderare mai eficient în obținerea convergenței.

În orice caz, ministrul rus de externe, Sergey Lavrov, a salutat propunerea Franței. Rusia a fost de acord, de asemenea, cu viziunea lui Macron despre o „moarte cerebrală” a NATO, iar apelul său la un „dialog strategic” cu Rusia în timpul unui interviu pentru The Economist sugerează o abatere clară de la traiectoria euro-atlantică.

Macedonia de Nord tocmai a aderat la NATO, un pas care de la prăbușirea Zidului Berlinului a fost considerat primul către aderarea la UE. Săptămâna trecută, președintele Stevo Pendarovski a declarat că țara sa nu se opune unei metodologii de implicare în procesul de extindere mai amănunțite. Prioritatea este menținerea perspectivei de aderare deschisă.

Cu toate acestea, există temerea că îndepărtarea Balcanilor de UE ar putea deschide calea unei intensificări a relației regiunilor cu Turcia, Rusia și China.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va avea o abordare mai ,,geopolitică’’ a politicii UE, în timp ce observațiile recente ale lui Emmanuel Macron seamănă cu un discurs al ministrului apărării din Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer.