fbpx
europolitics
Stiri

De ce Polonia își schimbă, brusc, tonul discursului în Uniunea Europeană

Polonia

De când Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia a venit la putere în 2015, Uniunea Europeană a făcut eforturi în a se asigura că Varșovia respectă toate regulile. Diplomații europeni au acuzat, însă, în dese rânduri țara de necooperare, de angajare într-un joc de sumă zero și de lipsa de înțelegere a modului în care se desfășoară lucrurile la Bruxelles. Acum, odată cu alegerile naționale care vor avea loc în octombrie, Varșovia pare să intre din nou în joc, scrie POLITICO

În lupta pentru putere pentru funcțiile de vârf din UE care a urmat alegerilor pentru Parlamentul European din mai, partidul de guvernământ din Polonia a lăsat deoparte prejudecățile anti-germane și a susținut-o pe Ursula von der Leyen la președinția Comisiei Europene. Pe când în urmă cu doar doi ani s-a opus realegerii lui Donald Tusk în funcția de președinte al Consiliului European – considerându-l „o marionetă a germanilor” – Polonia l-a susținut acum pe fostul ministru al Apărării din Germania, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Angelei Merkel și chiar a susținut că a jucat un rol esențial în formarea unei majorități în Parlamentul European pentru a o sprijini.

PiS a fost, de asemenea, surprinzător de tăcut și și-a stăpânit pornirile anti-europene atunci când Europa Centrală și de Est au fost trecute cu vederea pentru pozițiile cheie din UE. În loc să își susțină public un punct de vedere, PiS nu a spus aproape nimic atunci când niciunul dintre posturile de top nu a fost oferit candidaților din regiune. Chiar și respingerea reprezentanților PiS în calitate de lideri ai comisiilor influente din Parlamentul European nu a provocat mai multă reacție în Varșovia decât câteva sprâncene ridicate.

Cu mult înainte de alegeri, Polonia a fost, de asemenea, remarcabil de constructivă în dezbaterea privind agenda strategică a UE pentru următorii cinci ani, subminând felul în care este văzut PiS la scară largă, ca un agitator cu opinii negative asupra viitorului blocului european. Guvernul a semnat chiar o scrisoare comună cu Franța și Germania prin care care pledează pentru o politică industrială a UE mai ambițioasă – care nu este o idee asociată în mod tipic partidului eurosceptic de dreapta.

Există motive întemeiate pentru care Varșovia să își dorească o schimbare de direcție. Negocierile pentru următorul buget multi-anual al UE intră într-o fază crucială, iar miza este mare pentru Polonia, care se bazează foarte mult pe fondurile UE. Varșovia s-ar confrunta cu un viitor posibil scenariul în care finanțarea este legată de respectarea de către guvern a statului de drept.

Odată cu aprofundarea scenariului Brexit, Polonia se pregătește, de asemenea, ca centrul de greutate al blocului să se deplaseze și mai departe în țările din zona euro și știe că va trebui să lupte pentru a nu fi marginalizată ca membru care nu aparține acestui bloc.

Consolidarea puterii interne

Dacă guvernul populist al Poloniei își recalculează poziția pe scena UE, un lucru este cert că nu s-a schimbat: prioritățile politice.

Pentru PiS, elementul principal de pe ordinea de zi nu este maximizarea influenței Poloniei în UE – sau chiar maximizarea beneficiilor financiare care vor fi obținute din bugetul UE. Cel mai presant proiect politic al partidului de guvernământ este acela de a-și consolida puterea asupra instituțiilor țării.

Jarosław Kaczyński, liderul PiS, a spus că vrea să aibă „Budapesta în Varșovia”, iar imitarea liderului ungar Viktor Orbán a fost o caracteristică constantă a politicii PiS. Dacă partidul va câștiga în proporție mare la alegerile naționale din octombrie, Polonia va merge în continuare pe această cale.

Erodarea statului de drept în Polonia progresează rapid. Ministrul adjunct al Justiției, Lukasz Piebiak, și-a dat demisia după ce un raport de anchetă publicat de Onet l-a acuzat că a organizat o campanie defăimătoare împotriva judecătorilor care s-au opus reformelor judiciare ale guvernului.

De asemenea, PiS a refuzat să aplice un verdict al Curții Supreme de Administrație, obligând-o să publice – în numele interesului public – informații despre desemnarea membrilor unui organism constituțional. Acum, planifică acum o nouă remaniere a sistemului judiciar care ar consolida controlul partidului asupra sistemului. De asemenea, guvernul a discutat despre ideea de „repolonizare” a mass-media prin limitarea investițiilor străine în sectorul presei private și introducerea fondurilor controlate de stat.

UE este preocupată de situația statului de drept din Polonia și a făcut apel pentru lansarea procedurii Articolului 7 și a două proceduri de încălcare a legii împotriva PiS pentru reformele sale judiciare. Într-unul dintre cazuri – pensionarea forțată a judecătorilor Curții Supreme – PiS a fost deja nevoit să se retragă.

Măsurile întreprinse de Comisie au reprezentat o schimbare majoră. Niciodată instituțiile UE nu au tratat problemele legate de sistemul judiciar ale unei țări ca ceva reglementat de legislația UE, ci mai mult ca pe o competență națională.

Această schimbare fundamentală a fost întotdeauna respinsă de guvernul PiS – și asta motivează demersul său recent de reconciliere pe scena UE.

Da, viziunea partidului de guvernământ pentru Europa – ceea ce se numește „Uniunea Națiunilor 2.0” – conține propuneri de politici constructive care ar trebui să fie binevenite și dezbătute. Dar, acestea sunt însoțite de o respingere clară a dreptului Comisiei și al Curții Europene de Justiție de a interveni în cazul în care statele naționale suverane încalcă regulile fundamentale ale UE.

Noul ton al politicii europene a PiS nu este un obstacol în schimbarea politicii interne. Dimpotrivă: schimbarea este o mișcare calculată pentru a asigura guvernului mai mult spațiu de manevră internă și de a continua proiectul său iliberal. Obiectivul acestei duble abordări este de a elimina procedura Articolului 7 și de a descuraja Comisia Europeană să ia măsuri cu privire la posibile încălcări ale legii.

Varșovia a învățat să joace jocul Uniunii Europene la Bruxelles. Acum, UE trebuie să vegheze asupra respectării legii.

Related posts

Ce șanse are proiectul unei armate comune europene

Vlad Epurescu

SUA și Uniunea Europeană, din ce în ce mai aproape de un război comercial în toată regula

Europolitics.ro

De ce Serbia este, acum, o parte a soluției, nu problema din Balcani

Adelina Miron

Ursula von der Leyen apără sintagma „stilul de viață european” și explică ce înseamnă

Europolitics.ro

Noua misiune a lui Margrethe Vestager și ce impact va avea daneza asupra mediului digital

Adelina Miron

Cadoul de final de mandat al lui Mario Draghi: BCE reduce ratele dobânzilor și relansează programul de cumpărare de obligațiuni

Adelina Miron

Leave a Comment