fbpx
europolitics
Stiri

De ce politica dictată de Donald Trump – America First – este o amenințare pentru Europa și Asia

Fostul prim-ministru al Marii Britanii și renumitul neo-conservator Tony Blair le-a cerut Statelor Unite să-și evalueze poziția față de aliați precum Europa, îngrijorat fiind că politica „America First” riscă să devină „America Alone”, potrivit European Views

“Îngrijorarea constantă, cred că nu doar în Europa, ci și în afară – este cum se poziționează Statele Unite în acest spațiu ușor dificil”, a declarat Tony Blair săptămâna trecută pentru CNBC. „Odată ce rezolvăm problema Brexit-ului, va fi necesar să considerăm modul în care va fi restabilită alianța transatlantică deoarece este extrem de important.”

De la Bruxelles la Bangkok, îngrijorarea crește pentru apelul președintelui american Donald Trump către armele diplomatice. Economia globală se confruntă cu o încetinire sincronizată, iar multilateralismul, deja fragil, este amenințat de o reîncepere a discuțiilor bilaterale în spatele ușilor închise. Legăturile strânse cu Washington-ul sunt esențiale atât pentru interesele europene, cât și pentru cele asiatice și nu pot exista îndoieli că îmbunătățirea situației actuale este o prioritate politică pentru ambele regiuni.

Apoi, factorii de decizie asiatici și europeni se confruntă cu o bătălie pe două fronturi. Pe de o parte, SUA trebuie să fie readuse în conversațiile globale despre comerț și climă, o sarcină și mai urgentă – și mai complicată – acum, când administrația Trump a început oficial retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris. Pe de altă parte, asigurarea unor legături strânse între Asia și Europa este mai importantă ca niciodată.

Scepticismul lui Trump în privința acordurilor multilaterale nu este un secret, iar decizia sa de a nu participa la Summit-ul Asiei de Est de la Bangkok, săptămâna trecută, a îngrijorat Asia și mai mult cu privire la fidelitatea pe termen lung a Washingtonului în regiune. Anularea Summit-ului pentru Cooperare Economică Asia-Pacific din 2019 din cauza conflictelor în curs de desfășurare din țara gazdă, Chile, a creat și mai multă incertitudine în jurul încercărilor de a resuscita interesul multilateral. 

Liderii asiatici rămân însă persistenți în încercările lor de a aprofunda discuțiile regionale. Eforturile continue pentru a pecetlui Parteneriatul Economic Multilateral Regional (RCEP), un pact de liber schimb care urmărește să acopere jumătate din populația lumii și o treime din comerțul global și produsul intern brut (PIB), este un astfel de exemplu. La Bangkok săptămâna trecută, 15 reprezentanți din partea țărilor participante au spus că au încheiat cu succes „negocieri bazate pe text” înainte de semnarea unui acord planificat în 2020.

În același timp, vizitele recente ale cancelarului german Angela Merkel în India și ale președintelui francez Emmanuel Macron în China semnalează că relația îmbunătățită cu Asia rămâne pe agenda europeană. În această lună, Germania a aderat la Tratatul de Prietenie și Cooperare din Asia de Sud-Est (TAC), alăturându-se Marii Britanii și Franței ca membri europeni ai alianței.

Cu toate acestea, momentul de cotitură semnificativ pentru relația dintre Asia și Europa nu s-a întâmplat încă. Luna viitoare, peste 50 de miniștri europeni și asiatici de externe vor ajunge în Madrid pentru a se pregăti pentru Reuniunea Asia-Europa 2020 (ASEM) din Cambodgia. Aceștia vor aborda o serie de probleme dificile, inclusiv problema statutului de țară în curs de dezvoltare, rolul întreprinderilor de stat, subvențiile industriale și protecția proprietății intelectuale.

Trei direcții pentru relația Europa-Asia

Dacă au vreo speranță de a progresa cu adevărat în Cambodgia anul viitor, reprezentanții europeni și asiatici trebuie să acorde prioritate eliminării mai multor aspecte principale care îi divizează.

Primul este problema unui sediu permanent pentru UE la Summit-ul Asiei de Est. Fiind un forum anual în cadrul căruia se dezbat măsuri pentru comerț și integrare regională, facilitarea implicării continue a UE în discuții nu va face decât să consolideze legăturile inter-regionale pe continent. 

A doua prioritate este semnarea unui parteneriat strategic între Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și UE. Acesta este cel mai bun mod de a actualiza formal legăturile Uniunii Europene cu Asia și de a cimenta viitoarele discuții. 

În al treilea rând, UE trebuie să facă pași către aderarea la Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb între 11 țări din regiunea Asia-Pacific, format din Australia, Canada, Brunei, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore și Vietnam. Implementat în ianuarie anul acesta, blocul comercial reprezintă acum 13,5% din PIB-ul global. Un acord  între UE și CPTPP ar crea un bloc comercial de proporții uriașe și ar trimite un mesaj clar în favoarea liberului schimb și a multilateralismului.

A patra provocare este de a aborda problema inițiativelor de conectivitate globală, precum proiectul chinez Belt and Road Initiative. S-a discutat despre elaborarea unui „cod de conduită pentru conectivitate” bazat pe reguli pentru a asigura o dezvoltare reciproc  benefică și durabilă, iar aceste orientări ar trebui să fie un punct cheie al agendei în decembrie.

În sfârșit, demersul Washingtonului de a se retrage din Acordul de la Paris ar putea semnala încetarea eforturilor globale pentru combaterea schimbărilor climatice, dacă Europa și Asia nu reușesc să-și îmbunătățească modul de utilizare a resurselor. De la primul atelier de diplomație al Asiei și Europei în domeniul schimbărilor climatice care s-a organizat în Kuala Lumpur, în 2012, cele două regiuni au încurajat sprijinul global pentru inițiativele privind emisiile și sustenabilitatea. În timpul vizitei lui Macron cu președintele chinez Xi Jinping de săptămâna trecută cei doi lideri au subliniat „ireversibilitatea” Acordului de la Paris. Eforturile climatice trebuie să rămână un pilon al relațiilor dintre Europa și Asia.

Related posts

Presa internațională: „Iohannis, președinte anti-sistem”, „va avea şansa să instaleze procurori şefi pentru a combate corupția endemică”

Europolitics.ro

EXCLUSIV Adina Vălean: „Guvernul unei țări, așa cum este cel al României, știe de foarte mulți ani că nu există un viitor al cărbunelui!”

Vlad Epurescu

Sfârșitul prieteniei germano-americane. Cele două țări renunță la alianța de durată, dar Trump nu este singurul motiv

Adelina Miron

Germania propune reforme pentru NATO în urma comentariilor controversate ale lui Emmanuel Macron

Adelina Miron

Europa se îndreaptă tăcută către recesiune, iar efectele sale s-ar putea propaga pe scară largă

Adelina Miron

Rezultate alegeri prezidențiale: Klaus Iohannis, clasat pe primul loc. Viorica Dăncilă intră în turul 2 la distanță mare de Dan Barna

Europolitics.ro

Leave a Comment