fbpx
europolitics
Stiri

De ce se opune Turcia unui plan de apărare al NATO pentru Țările Baltice

Turcia a declarat că se va opune unui plan de apărare al NATO pentru Țările Baltice.

Președintele Recep Tayyip Erdogan dorește ca blocul militar să recunoască grupurile cu care Turcia se luptă drept teroriste, dar membrii sunt reticenți în acest sens, transmite BBC News

În calitate de gazdă a summit-ului NATO, este de așteptat ca Boris Johnson să reitereze importanța păstrării unității NATO, numind-o „piatra de temelie a securității euro-atlantice” care ajută la „apărarea unui miliard de oameni”, a spus purtătorul de cuvânt al acestuia.

Tensiunile dintre aliați au crescut de la alegerea președintelui american, Donald Trump, care a criticat în repetate rânduri că țările NATO din Europa nu aduc contribuții financiare suficiente organizației, creată pentru a contracara amenințarea expansiunii comuniste de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Summit-ul NATO are loc în timp ce președintele american Donald Trump se confruntă cu o anchetă care ar putea decide demiterea sa și vizează să câștige campania prezidențială de anul viitor pentru a fi reales pentru un al doilea mandat. În același timp, Marea Britanie va organiza alegeri generale săptămâna viitoare pe fondul deciziei de a ieși din UE.

Care este subiectul diviziunilor?

Înainte de plecarea sa de la Ankara la Londra, Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia nu va aproba un plan de apărare a Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei în cazul unui atac din partea Rusiei până când NATO nu recunoaște că Unitățile kurde de Protecție a Oamenilor (YPG) sunt o grupare teroristă.

YPG conduce Forțele Democrate Siriene (SDF), aliați cheie ai coaliției americane împotriva grupării Statului Islamic din Siria. În octombrie, Turcia a lansat o operațiune militară în zonele controlate de kurzi din nordul Siriei pentru a crea o „zonă de securitate” de-a lungul frontierei sale.

“Dacă prietenii noștri din NATO nu recunosc drept organizații teroriste pe cele pe care noi le considerăm organizații teroriste… vom fi împotriva oricărei mișcări care va fi întreprinsă acolo”, a spus acesta despre plan.

Acea acțiune militară a intensificat disensiunile dintre Turcia și ceilalți membri ai NATO, urmând deciziei președintelui Donald Trump de a retrage forțele americane din regiune, fără să își consulte aliații.

Într-un interviu acordat luna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a spus că NATO se află în  „moarte cerebrală”, subliniind că angajamentul față de alianța transatlantică a principalului său garant, Washington-ul, este în scădere. 

Vinerea trecută, Recep Tayyip Erdogan a oferit o replică sugerând că Emmanuel Macron a fost, de fapt, el cel care se afla în “moarte cerebrală”. Acesta l-a acuzat de „o înțelegere bolnavă și superficială” a terorismului. 

Donald Trump a declarat înaintea summit-ului NATO că declarația lui Emmanuel Macron este “foarte, foarte nepoliticoasă”, adăugând: “Nu poți să te prezinți făcând astfel de declarații despre NATO. Este foarte lipsit de respect”.

Turcia prezintă o problemă majoră pentru NATO, o problemă care, dacă nu este rezolvată, ar putea testa chiar granițele apartenenței sale. Este vorba despre blocarea unui plan de răspuns pentru consolidarea rapidă a regiunii baltice, care trebuie să fie aprobat de toți cei 29 de membri ai NATO, până în momentul în care va obține ceea ce își dorește în propria regiune.

Recep Tayyip Erdogan dorește ca toate celelalte țări ale NATO să considere grupurile separatiste kurde din Turcia drept teroriste. Acest lucru ar declanșa probleme de securitate internă pentru NATO, față de care majoritatea aliaților se detașează. 

Dacă mai includem și acțiunile unilaterale ale Turciei în Siria, disputa recentă a președintelui Recep Tayyip Erdogan cu omologul său francez Emmanuel Macron în privința kurzilor și achiziționarea de către Turcia a unui sistem sofisticat rusesc de apărare aeriană, o mișcare nefirească pentru un membru esențial al NATO, vedem că o mare criză între Ankara și aliații săi stă să erupă. 

Poziția lui Boris Johnson 

“Boris Johnson consideră că NATO este cea mai durabilă și de succes alianță din istoria militară și că aceasta continuă să se adapteze amenințărilor în creștere cu care ne confruntăm”, a adăugat purtătorul de cuvânt al premierului.

Contribuțiile financiare ale țărilor aliate sunt, însă, un alt subiect de controversă. Estimările NATO pentru 2019 arată că, acum, doar opt țări – în afară SUA – îndeplinesc obiectivul convenit de toți membrii NATO de a cheltui 2% sau mai mult din produsul lor intern brut pentru apărare.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat vineri că până în 2020, aliații europeni și Canada vor fi investit în apărare 130 miliarde de dolari din 2016, anul în care a fost ales președinte Donald Trump.

Related posts

Criticile lui Emmanuel Macron la adresa NATO și a Statelor Unite determină o nouă abordare cu privire la capacitățile de apărare ale Uniunii Europene

Adelina Miron

Patru modalități prin care Europa trebuie să își repună economia pe o traiectorie durabilă

Adelina Miron

Cele mai tăcute alegeri prezidențiale: nicio dezbatere, nicio temă de campanie. Momentele marcante ale alegerilor post-decembriste

Europolitics.ro

‘’Moartea cerebrală’’ a NATO a trimis Europa ‘’pe marginea unei prăpastii’’, avertizează președintele francez Emmanuel Macron

Adelina Miron

Începe să se contureze visul lui Emmanuel Macron de a avea o armată europeană comună. Ce înseamnă Inițiativa de Intervenție Europeană

Adelina Miron

Franța este noul motor al creșterii economice europene

Adelina Miron

Leave a Comment