Cel mai tânăr președinte din Franța a câștigat o serie de bătălii europene în ultimul an, dar este puțin probabil să rezoneze cu alegătorii săi la următoarele alegeri, a spus un analist pentru CNBC
Emmanuel Macron a câștigat alegerile în 2017 împotriva Frontului Național – un partid a cărui ideologie este orientată împotriva imigranților și a unei integrări europene mai profunde. Macron, în schimb, și-a exprimat părerea despre o Uniune Europeană mai consolidată încă din momentul preluării funcției și a reușit să conducă retorica europeană în momente cheie, cum ar fi cel din timpul negocierilor pentru Brexit.
Macron a jucat un rol determinant în numirea funcțiilor de conducere la nivelul UE în timpul verii – inclusiv următorul șef al Băncii Centrale Europene, fostul ministru francez Christine Lagarde, următorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și următorul șef al Consiliului European, liderul liberal belgian și apropiatul său, Charles Michel.
De asemenea, a avut un cuvânt puternic și în procesul numirii următorului director general al FMI (Fondul Monetar Internațional), Kristalina Georgieva. Franța a strâns cu succes sprijin pentru candidatul său favorit, chiar dacă asta a însemnat schimbarea regulamentelor FMI.
Pe frontul Brexit, Macron a cerut o prelungire mai scurtă a termenului limită, când fostul premier al Marii Britanii, Theresa May, a ajuns la Bruxelles în aprilie, deși fostul premier al Marii Britanii a vrut mai mult timp pentru a scoate țara din UE. La vremea respectivă, un oficial de la Bruxelles a declarat pentru CNBC că Macron „nu și-a făcut prieteni”, dar a reușit să reducă propunerea Consiliului European pentru o întârziere de un an la șase luni.
Jeremy Ghez, profesor afiliat la Universitatea H.E.C. din Paris a declarat, joi, la CNBC, că victoriile europene ar putea oferi cetățenilor francezi „o perspectivă mai bună” și că „teama de detronare socială nu va fi atât de mare dacă Macron reușește la nivel european”. Ghez a adăugat că în Franța, „toată lumea este interesată de puterea lor de cumpărare” – indiferent dacă este vorba de mijloace financiare reale sau mai mult de o idee cu un statut mai înalt.
Planurile lui Macron pentru economia internă au primit o opoziție acerbă. Anul trecut, măsurile de implementare a suprataxării combustibililor au dus la luni de proteste violente în toată țara. Așa-numita mișcare a Vestelor Galbene a cerut demisia sa în timpul unor manifestații fără precedent. Pentru a opri criza, Macron a promis câteva măsuri care vizează creșterea veniturilor disponibile ale oamenilor.
Ultimele sondaje de opinie arată că popularitatea lui Macron a crescut lent în ultimul an, iar în comparație cu alți lideri de partid din Franța, Le Pen este singurul care se apropie de Macron. Macron „este un paradox în Franța”, a spus Ghez, dar „este singurul lider credibil în acest moment”.
Cu toate acestea, președintele francez are reforme mai dure de implementat, inclusiv în domeniul pensiilor. Aceasta din urmă a dus deja la alte câteva proteste din partea Vestelor Galbene.
