fbpx
europolitics
Stiri

De ce le susține Emmanuel Macron pe Laura Codruța Koveși la Parchetul European și pe Kristalina Georgieva la FMI

Drumul lui Emmanuel Macron spre inima Bruxelles-ului trece prin Estul Europei. Președintele Franței a curtat țările din regiune pentru a găsi parteneri și a susținut candidatura Laurei Codruța Koveși pentru funcția de procuror-șef european și candidatura Kristalinei Georgieva la cârma Fondului Monetar Internațional.  

POLITICO a analizat tactica lui Emmanuel Macron de a se apropia de statele in Estul Europei, chiar dacă unele dintre ideile sale nu au fost întâmpinate cu brațele deschise de toate guvernele din această regiune. Punțile pe care președintele Franței vrea să le întindă spre Est au în vedere identificarea formațiunilor politice pe care Macron le consideră cât de cât compatibile cu viziunea sa despre Renașterea Europei. Până acum, a cultivat relații cu liderii partidelor de centru-stânga din Spania și Portugalia și cu premierii liberali din Belgia și Olanda. Aceste alianțe și-au demonstrat efectele în timpul negocierilor de la începutul lunii iulie pentru funcțiile de top din instituțiile cheie ale Uniunii Europene.

Nu toate țările din Estul Europei sunt pe aceeași lungime de undă cu Emmanuel Macron. Guvernele din Polonia și Ungaria au fost criticate de președintele Franței pentru deciziile care au influențat negativ procesele democratice. Poate, tocmai de-aceea, Macron nu a reușit să recruteze nume semnificative din aceste două țări care să se alăture Renew, grupul politic din Parlamentul European al cărui arhitect este președintele francez.

Pentru a câștiga, însă, susținere în regiune, Macron va trebui să înlăture ideea că vrea să mute centrul de putere mai mult spre Vest și să înființeze o UE cu două viteze și cu un nucleu departe de Estul și Centrul Europei. Președintele Franței a făcut un prim pas greșit, atunci când a propus o reformă UE cu privire la muncitorii detașați. Mulți au spus că a fost o încercare de a le diminua celor din Est posibilitatea de a munci în Franța sau în oricare stat din Vestul Europei.

Pe de altă parte, Macron va trebui să găsească o cale pentru a combate influența economică a Germaniei din Est, care se vede cel mai bine în rândul țărilor care sunt membre Grupului de la Vișegrad. Președintele Franței le-a trimis, însă, câteva semnale celor din Est.

Dacian Cioloș a fost ales liderul grupului politic Renew din Parlamentul European având susținerea lui Emmanuel Macron. Paris le susține și candidaturile Kristalinei Georgieva în fruntea FMI și a Laurei Codruța Koveși pentru funcția de procuror european, în acest caz, în detrimentul candidaturii Franței pentru acest post, Jean-Francois Bonhert.

laura codruta kovesi

Susținerea manifestată pentru Georgieva și Laura Codruța Koveși îi permite lui Macron să arate că manifestă interes pentru Europa Centrală și de Est într-un mod în care ceilalți lideri ai UE nu sunt dispuși să o facă.

Cu mult înainte de aceste negocieri, la trei luni de la începutul mandatului său prezidențial, în 2017, Macron a vizitat România și Bulgaria. Trecuseră 10 ani de la ultima vizită a unui președinte francez în aceste țări. Acum, la jumătatea mandatului său prezidențial, Macron a vizitat, deja, peste jumătate din statele ex-comuniste din Europa Centrală și de Est.  

De fapt, Macron promovează o teză de politică externă care seamănă foarte mult cu cea a lui Francois Mitterand. Înainte de semnarea Tratatului de la Maastricht, idealul lui François Mitterand implica o Uniune Europeană adânc înșurubată în Vest, cu Franța în centrul său, care să se concentreze exclusiv asupra problemelor economice care decurg din introducerea unei monede comune. Asocierea cu Europa Centrală și de Est trebuia să fie una liberă. Întrebarea este dacă statele din fostul spațiu comunist vor urma să stea departe de nucleul Uniunii Europene, sub privirea atentă a Franței, așa cum își dorea Mitterand.

Între timp, Germania a câștigat atât putere politică, după unificare, cât și influență economică, prin deschiderea Europei de Vest către fostele state din blocul comunist. Rămâne de văzut dacă interesul reînnoit al Franței pentru Est este o provocare pentru supremația economică a Germaniei sau este doar un efort mai amplu de afirmare a influenței Franței în nucleul Uniunii Europene.

Related posts

SUA și Uniunea Europeană, din ce în ce mai aproape de un război comercial în toată regula

Europolitics.ro

De ce Serbia este, acum, o parte a soluției, nu problema din Balcani

Adelina Miron

Grupul de la Vișegrad se mobilizează pentru integrarea Balcanilor în Uniunea Europeană

Adelina Miron

Ursula von der Leyen apără sintagma „stilul de viață european” și explică ce înseamnă

Europolitics.ro

Conflictele care scindează, azi, Uniunea Europeană

Adelina Miron

Bătălia pentru Budapesta: cum se mobilizează Opoziția împotriva lui Viktor Orban

Adelina Miron

Leave a Comment