fbpx
europolitics
Stiri

Cum va funcționa noul fond anti-șoc al zonei euro și de ce nu se poate vorbi, încă, despre un buget comun al statelor care folosesc moneda unică

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la un acord miercuri (9 octombrie) cu privire la detaliile unui „instrument bugetar” pentru zona euro, inclusiv măsuri mai puternice pentru sprijinirea țărilor afectate de un șoc economic brusc, potrivit EURACTIV.

După discuții îndelungate, miniștrii au reușit să reducă diferențele între țări precum Franța și Spania, care doresc ca noul buget să aibă o funcție de „stabilizare” adecvată și alții precum Olanda care sunt împotriva oricăror noi transferuri fiscale.

Noul instrument bugetar pentru convergență și competitivitate (BICC) are ca scop principal sprijinirea reformelor și a investițiilor în țările din zona euro și este de așteptat să intre în funcțiune în 2021. Prin urmare, nu este un buget real, spun criticii.

După ședință, ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a transmis pe Twitter că acordul include alocarea și utilizarea resurselor bugetare, administrarea instrumentului și reducerea potențială a cofinanțării pe care statele membre trebuie să o asigure pentru a primi finanțări noi în timpul unei crize economice

„Este o bază solidă pentru finalizarea bugetului zonei euro în 2020”, a adăugat Le Maire.

Cu toate acestea, cifra generală urmează să fie decisă, deoarece finanțarea sa va face parte din cadrul financiar multianual (2021-2027), bugetul pe termen lung al UE.

Statele membre s-au angajat să încheie negocierile CFM până la sfârșitul acestui an.

Se estimează că fondul va fi în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro pentru toți cei 19 membri ai zonei euro timp de șapte ani, cifră departe de cele „câteva puncte procentuale” din PIB-ul regiunii, prevăzută, cândva, de președintele francez Emmanuel Macron, unul dintre susținătorii unui buget care să corespundă zonei euro.

Cu toate acestea, cifra ar putea crește într-o etapă ulterioară, prin transferuri ad-hoc din partea țărilor participante.

Una dintre cele mai controversate probleme a fost includerea unor caracteristici instrumentului care va sprijini economiile naționale în situația unui impas economic.

Unul dintre elemente a fost modularea cofinanțării naționale în situații excepționale. Cealaltă opțiune avută în vedere a fost aceea de a salva o parte din suma totală pentru țările care suferă o lovitură economică gravă.

Spania avertizase în ultimele săptămâni că, fără aceste elemente, nu va susține noul instrument.

După întâlnirea Eurogrupului, surse spaniole au declarat pentru EURACTIV.com că sunt mulțumite de modul în care a decurs negocierea.

Guvernul spaniol a apărat „o poziție foarte fermă” pentru a se asigura că fondul aduce „o valoare adăugată”, a declarat ministrul Economiei, Nadia Calviño, pe parcursul întâlnirii. Aceasta a susținut că, fără aceste caracteristici anticiclice, noul instrument ar fi similar cu celelalte fonduri UE existente.

Ministrul olandez de finanțe, Wopke Hoekstra, a primit cu entuziasm acordul din diferite motive. El a scris pe contul său de Twitter după întâlnire că „s-au făcut pași corespunzători” în Eurogrup în ceea ce privește instrumentul bugetar. „Cheltuirea mai eficientă a banilor UE, prin conectarea bugetului la reforme”, a adăugat el. Hoekstra le-a spus reporterilor că este „important” pentru Olanda să se asigure condiționalitatea fondului, ceea ce înseamnă că reformele au fost legate de plăți.

Însă rezultatul final este departe de bugetul zonei euro, despre care multe voci au avertizat că lipsește în uniunea monetară, inclusiv în Comisia Europeană și BCE.

Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a declarat, înainte de începerea ședinței Eurogrupului, că propunerea de pe masă nu era „bugetul zonei euro la care speram”.

Dar a fost un „prim și util pas” pentru a progresa în direcția respectivă.

Moscovici, membrul cu cea mai mare experiență al Eurogrupului, a participat la ultima sa întâlnire după mai bine de șapte ani. El a spus că „avem nevoie de reguli eficiente și comune, dar și de solidaritate” în uniunea monetară.

Related posts

Este prietenia ,,indestructibilă’’ dintre Franța și Italia garantul ameliorării situației imigranților? Ce propune Italia

Adelina Miron

Tinde să devină irelevantă relația transatlantică? SUA și Uniunea Europeană, la un punct de cotitură

Adelina Miron

Cum s-au schimbat radical regulile economiei de la ultima criză și ce rol mai au băncile centrale

Adelina Miron

Rezultate alegeri prezidențiale: Klaus Iohannis, clasat pe primul loc. Viorica Dăncilă intră în turul 2 la distanță mare de Dan Barna

Europolitics.ro

Macron a interpretat cartea ‘’europeană’’ în timpul vizitei de stat din China

Adelina Miron

Cum se schimbă negocierile despre Brexit după discuția aprinsă dintre Boris Johnson și Angela Merkel

Adelina Miron

Leave a Comment