Cum poate ajunge Ucraina intr-o situatie mai proasta decat Grecia respectand reteta FMI-ului

Luptele grele din estul Ucrainei vor cauza probleme serioase economiei Ucrainei, dupa cum a anuntat, din nou, intr-un discurs, premierul Arseniy Yatsenyuk. Dupa zile intregi de lupte sangeroase, armata ucraineana a recastigat controlul orasului Ilovaisk, un nod important pentru rebeli prin care isi ransforsau pozitiile din capital regionala. Tactica armatei ucrainene i-a surprins pe toti. In loc sa ii preseze pe rebeli si sa ii stranga precum intr-o menghina, armata incearca sa patrunda prin locuri isolate si parasite.

 

Pe acest fond, Arseniy Yatsenyuk a avertizat ca reconstructia infrastructurii din estul Ucrainei va costa miliarde de euro iar Ucraina isi pierde din potentialul economic de la o zi la alta. Interesant este ca rebelii intentionat distrug infrastructura, precum minele de carbine, centrale electrice sau linii de cale ferata.

Este si cazul unei centrale construite langa Donetk, in valoare de 80 de milioane de dolari si care a fost cea mai mare investitie in energia verde in independenta Ucraina. Era simbolul unei noi ere prospere si a pietelor deschise. Acum, este distrusa.

Rusia a respins acuzatiile Vestului cum ca ar fi trimis luptatori si arme pentru a-i ajuta pe insurgenti iar rebelii acuza guvernul de la Kiev de faptul ca bombardamentele declansate de armata ucraineana au contribuit, la randul, la distrugerea infrastructurii. Subliniind nebvoia tarii pentru fonduri, Oleksandr Shlapak, ministrul de Finante, a facut un apel la FMI sa trimita pana pe 29 august o treime din transa de 3,6 miliarde de dolari, parte a ajutorului financiar convenit in primavera.

FMI-ul a cerut Kievului sa reduca cheltuielile bugetare, sa mareasca pretul la gaze pentru consumatori si Banca Nationala sa nu intervina pentru a sustine moneda locala, grivna. Guvernul, insa, a trimis o groaza de fonduri catre operatiunile militare din estul tarii. Conform noilor estimari, economia se va contracta cu 6,5% in acest an iar moneda locala este prabusita aproape total, cu 1 dolar putandu-se cumpara 13 grivne. O moneda slaba inseamna inflatie mare, recesiune cronica si probleme pentru banci si finantele publice. Chiar daca Kievul va recastiga controlul asupra regiunii din Est si Rusia se va retrage, daunele produse economiei vor fi extreme. Jumatate din economia Ucrainei ramane, in continuare, in umbra.

Programul de 17 miliarde de dolari semnat in aprilie ar putea sa nu mai fie pus in practica iar tara va intra, instant, in incapacitate de plata, fortand guvernul sa isi restructureze datoria. In plus, si FMI-ul va avea de pierdut, intrucat isi va strica de tot credibilitatea si reputatia, mai ales dupa fiascoul din Grecia.  FMI-ul si-a facut primele previziuni pe fondul in care economia Ucrainei se va contracta cu 5% in acest an, urmand sa isi revina in 2015. Raportul dintre datoria publica si PIB-ul tarii va sari de la 40% la 62%.

Oficialii Ucrainei nu se asteapta ca agricultura, un motor de crestere economica, sa continue sa compenseze problemele sectorului industrial din estul tarii. Contractia economica, asadar, ar putea fi chiar de 8% in acest an iar un ajutor financiar adevarat ar trebui sa fie cam de 5% din valoarea PIB-ului. Pana in 2018, datoria publica a Ucrainei va ajunge, insa, peste 80% din PIB!

Evident, urmeaza si alte complicatii. Titluri de stat ucrainene in valoare de 3 miliarde de dolari sunt datorate Rusiei ca parte dintr-un ajutor financiar acordat fostului guvern pro-moscovit, patronat de Viktor Ianukovic. Rusia a structurat imprumutul ca un eurobond normal. Daca datoria publica a Ucrainei sare de 60%, atunci, Rusia este indreptatita sa ceara imediat restituirea imprumutului. Iar acest lucru este inevitabil.

Exista marea temere ca programul FMI din Ucraina va avea aceeasi soarta initiala ca cel din Grecia. Previziunile hiper-optimiste s-au dizolvat rapid, iar rezultatul a fost o datorie de 200 de miliarde de euro ce a trebuit sa fie restructurata. Ucraina ar putea sa se indrepte spre acelasi drum. Ar fi fost bine ca FMI-ul sa impinga mai devreme spre restructurarea datoriei si nu sa insiste pe plata datoriilor catre investitorii straini ai Ucrainei, precum banci, fonduri de investitii, Rusia sau alte fonduri de risc care au cumparat titluri de stat.

Moscova, evident, se va opune oricarei restructurari a datoriei iar returnarea imprumutului de 3 miliarde de euro are scadenta in decembrie 2015. Chiar si FMI-ul va avea probleme, intrucat imprumutul acordat in aprilie va trebui restituit de Ucraina incepand cu 2016! Bafta Ucrainei, daca se poate spune asa, este ca datoria publica este la un nivel mic, in continuare, iar accesul pe piata titlurilor de stat poate fi restabilzat.

Interesant este ca Yatseniuk, atunci cand a insistat in Parlament ca programul FMI sa fie adoptat, a promis ca tara nu va urma calea Argentinei care si-a renegat datoria. Cinic, se poate afirma ca Ucraina va merge in spatele Greciei, acolo unde FMI-ul a promis acelasi lucru, dar s-a ajuns la restructurarea celei mai mari datorii publice create de la introducerea monedei euro.

Related News

One Response

Leave a Reply
  1. avatar
    Pisti
    Aug 21, 2014 - 02:15 PM

    FMI e o banca. Bancile nu pierd niciodata, exemplul fiind miile de miliarde din banii publici, pentru a salva bancile private(!), deservesc interesele politice a finantatorilor.
    Stiu ca sunt sute ce au dat faliment, insa si ele au fost victimele tot avaritiei celor ce conduc azi lumea.
    FMI are un contract excesiv de avantajos cu Ucraina, si chiar daca vor plange ca li s-a “stricat” imaginea, vor ramane cu minele ucrainiene, cu fabricile si, cel mai important, foarte probabil si cauza declansarii razboiului fratricid de acolo, cu reteaua de gaze ce transporta catre UE.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1