fbpx
europolitics
Stiri

Cine o să facă legile în Parlamentul European și cine sunt cei 22 de șefi de comisii de specialitate

Unsprezece bărbați și unsprezece femei vor conduce comisiile de specialitate ale Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate. A fost, însă, egalitatea de gen, singurul criteriu luat în considerare?

Pentru ca Parlamentul European să poată funcționa, cei 751 de europarlamentari sunt împărțiți în mai multe comisii al căror rol este acela de a elabora propuneri legislative. Pentru următorii cinci ani, în PE vor fi 20 de comisii și 2 subcomisii.

Analizând configurația la vârf a acestor organisme din prisma criteriului geografic, se poate observa că Vestul Europei domină autoritar, având conducerea a 12 dintre ele. Urmează, apoi, Sudul Europei cu 4 președinții, Nordul Europei are 3 președinți de comisie (cu mențiunea că nu este cert dacă Marea Britanie va mai fi în Uniune după 31 octombrie), Centrul Europei este reprezentat în 2 comisii iar Estul este prezent, la vârf, într-o singură comisie.

Din perspectiva criteriului politic, chiar și cu o victorie electorală mai puțin convingătoare, Partidul Popular European a reușit să câștige competiția pentru 8 comisii, Socialiștii dețin președinția a 5 dintre ele, noul grup Renew este reprezentat la vârf în 3 comisii și într-o subcomisie, Verzii și-au împărțit 3 conduceri de comisii iar Grupul Europenilor Conservatori și Reformiști are doi președinți.

Italianul Roberto Gualtieri și-a păstrat rolul în fruntea Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON) iar germanul David McAllister își va continua mandatul la Comisia pentru Afaceri Externe (AFET). El a și efectuat o vizită în Republica Moldova, la începutul acestei veri, pentru a transmite un mesaj de susținere guvernului condus de Maia Sandu. Și Bernd Lange (Grupul Socialiștilor), raportor pe Dosarul TTIP, va continua la șefia comisiei pentru Comerț Internațional (INTA), devansându-i în lupta internă pe Kathleen Van Brempt și pe Udo Bullman.

Privind profilul președinților acestor comisii, se pare că a contat în cazul unora dintre ei și experiența de a gestiona subiecte sau aspecte care au legătură cu problematicile mediului. Chiar dacă Verzii au preluat doar trei comisii, este de menționat că Adina Vălean (PPE) va conduce comisia ITRE, dar a fost în precedentul mandat la șefia comisiei ENVI iar Pascal Canfin (Renew), noul președinte al comisiei ENVIE a fost, în trecut, directorul WWF Franța.

Conducerile acestor comisii europarlamentare, în mod obișnuit, erau alese în baza unui sistem matematic numit Metoda D`Hondt. De data aceasta, socialiștii, popularii, liberalii și grupurile verzilor s-au unit pentru a împiedica numirile în pozițiile de frunte din comisii care să vină din grupurile eurosceptice care s-au format în Parlamentul European. Misiunea nu a fost îndeplinită în totalitate, întrucât jocul politic a făcut în așa fel ca mai mulți europarlamentari din PiS sau Fidesz să fie aleși pentru funcții de vice-președinți în aceste comisii.

Cu toate acestea, cele patru blocuri politice au reușit să blocheze câteva numiri importante. Cele mai aprinse negocieri s-au dus pentru șefia comisiei AGRI. Spre exemplu, Norbert Lins (PPE) a câștigat o luptă internă cu alți doi membri ai blocului Popular, Herbert Dorfmann și Juan Ignacio Zoido, apoi, s-a impus în fața cehului Ivan David (Identitate și Democrație).  

O altă luptă interesantă s-a dat pentru președinția comisei JURI. Britanica Lucy Nethsingha (Renew) a câștigat o competiție extrem de complicată, avându-i concurenți pe Karen Melchior, Liesje Schreinemacher și pe Stéphane Séjourné, ultima fiind fosta consilieră a lui Emmanuel Macron pe vremea când actualul președinte al Franței era ministrul Economiei. Ulterior Lucy Nethsingha s-a impus și în fața lui Gilles Lebreton (Identitate și Democrație), favoritul lui Marine Le Pen. În schimb, Nathalie Loiseau, una dintre figurile apropiate de președintele francez, a reușit să câștige competiția pentru a fi numită în fruntea sub-comisiei pentru Securitate și Apărare.  

Un alt nume important care a suferit o înfrângere amară este Beata Szydlo (ECR), fostul premier al Poloniei. Ea nu a reușit să obțină, din mai multe tentative, susținerea pentru șefia comisiei Muncă (EMPL), câștigătoare fiind Lucia Duris Nicholsonova (ECR), fost secretar de stat în Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale din Slovacia.  

Related posts

Republica Moldova, analizată în plenul de la Strasbourg de patru europarlamentari români. Diferențele de discurs și pe ce au pus accent

Vlad Epurescu

Christine Lagarde și nevoia de a moderniza Banca Centrală Europeană. Portretul femeii care va conduce destinele zonei euro

Adelina Miron

De ce le susține Emmanuel Macron pe Laura Codruța Koveși la Parchetul European și pe Kristalina Georgieva la FMI

Europolitics.ro

La ce să se aștepte românii din Marea Britanie, dacă va fi un Brexit fără acord. Documente oficiale, despre acest scenariu: deficit de alimente, combustibil și medicamente

Adelina Miron

Angela Merkel și Boris Johnson, acord pentru Brexit: ce trebuie să facă guvernul Marii Britanii în 30 de zile

Vlad Epurescu

Ce spun protestele din România, Cehia și Slovacia despre democrația din Europa de Est și relația cu Uniunea Europeană

Europolitics.ro

Leave a Comment