fbpx
europolitics
Stiri Bruxelles Romania

Ce spun protestele din România, Cehia și Slovacia despre democrația din Europa de Est și relația cu Uniunea Europeană

Coagularea unei societăți civile dispusă să protesteze de fiecare dată împotriva măsurilor guvernamentale care tind să slăbească democrația și statul de drept poate avea mai multe efecte în Europa Centrală și de Est și în Balcani. Pentru început, va contrabalansa mișcările guvernamentale care încetinesc sau inversează procesul democratic. Protestele nu vor reuși întotdeauna, în timp ce guvernele nu vor deveni mai transparente peste noapte. Cu toate acestea, mișcările sociale sugerează că, la trei decenii de la dispariția Cortinei de Fier, mari segmente ale societăților din Europa de Est nu doresc să se întoarcă spre autoritarism.

Uniunea Europeană se pregătește să marcheze 30 de ani de la căderea comunismului. Peste o săptămână, cancelarul Angela Merkel se va întâlni cu premierul maghiar Viktor Orban, în localitatea Sopron. Aici, în 1989, un protest pașnic desfășurat la granița dintre Ungaria și Austria a produs prima fisură în Cortina de Fier. Întrevederea dintre Merkel și Orban va avea loc pe fondul unor mișcări sociale care, începând cu prima jumătate a anului 2019, au fost la ordinea zilei în țările din Europa Centrală și de Est și din Balcani.

Toate aceste proteste au împărtășit teme comune, oamenii cerând, de fiecare dată, o mai mare transparență a actului de guvernare, o luptă mai robustă împotriva corupției și o libertate mai profundă a presei. Această tendință este notabilă, mai ales pentru o regiune, ca Europa Centrală și de Est plus Balcanii, în care democrația este tânără.

În Republica Cehă, oamenii au ieșit de mai multe ori în stradă pentru a-i cere demisia premierului Andrej Babis, pentru o presupusa fraudă care implica fonduri UE. Punctul culminant al protestelor s-a produs la sfârșitul lunii iunie, atunci când, potrivit organizatorilor, aproximativ 250.000 de oameni au protestat la Praga în cea mai mare demonstrație de la sfârșitul guvernării comuniste, în 1989.

În Slovacia, țara vecină, mii de persoane au protestat în stradă împotriva guvernului și le-au solicitat autorităților să rezolve cazul asasinării jurnalistului de investigație Jan Kuciak, care a fost împușcat în 2018 alături de logodnica sa. Kuciak ancheta mai multe cazuri corupție politică la nivel înalt legată de crima organizată. La fel ca în Cehia, protestele din Slovacia au fost cele mai mari de la căderea comunismului în urmă cu trei decenii.

În România, populația din mai multe orașe a organizat constant proteste începând cu anul 2017, ca răspuns la reformele guvernamentale care au sporit controlul politic asupra sistemului judiciar și au schimbat pedepsele pentru infracțiunile legate de corupție în favoarea celor care le comit. Cel mai mare protest a avut loc la București, în 2017, când au ieșit în strada peste 300.000 de oameni. Ultimul protest a avut loc chiar sâmbătă, când peste 20.000 de oameni au ieșit în Piața Victoriei, revoltați de crima de la Caracal, de proasta guvernare și de schimbările aduse legilor justiției.  

Și în țările vecine Uniunii Europene, din Balcani, au fost proteste. În Albania, partidele de opoziție au cerut luni de zile demisia premierului Edi Rama, acuzându-l de fraudă electorală. Unele dintre manifestații au dus la violență, poliția intervenind cu gaze lacrimogene și tunuri de apă, atunci când unii manifestanți au încercat să ia cu asalt parlamentul țării, în aprilie.

În Serbia, populația a organizat proteste împotriva guvernului încă din noiembrie trecut, când mai mulți atacatori necunoscuți l-au bătut pe un politician din opoziție. Protestatarii cer o mai mare libertate a presei și creșterea transparenței guvernului. Unii protestatari i-au cerut inclusiv și demisia președintelui Aleksandar Vucic.

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea pentru slăbirea democrației și a statului de drept în Polonia, Ungaria și România și a amenințat că va lua măsuri punitive împotriva lor. Bruxelles-ul este îngrijorat de faptul că guvernele din regiune dobândesc prea mult control asupra sistemului judiciar, presând mijloacele de comunicare critice.

De asemenea, Comisia Europeană a avertizat țări precum Serbia și Albania, care aspiră să adere într-o zi la Uniunea Europeană, cerându-le să devină mai transparente. Evident, forțele eurosceptice din întreaga regiune au portretizat sprijinul instituțiilor UE pentru protestele anti-guvernamentale ca un exemplu de imixtiune în afacerile interne. Riscul este ca acestea să se folosească de acțiunile instituțiilor europene pentru a exacerba sentimentele anti-UE.

Tocmai de-aceea, pentru Uniunea Europeană principala provocare va fi găsirea unui echilibru între țările care doresc să coopereze mai strâns pentru a depăși problemele monetare, fiscale, de tranziție energetică și de apărare care le îndepărtează de nucleul blocului european și țările ale căror guverne susțin că UE vrea să le ia suveranitatea națională.

Ținând cont că Estul a fost sărit din schemă atunci când au fost decise candidaturile pentru principalele funcții cheie ale instituțiilor UE, capacitatea țărilor din Europa Centrală și de Est de a-și pune amprenta în negocieri va fi puternic restrânsă. Pe de altă parte, în următorii cinci ani, sunt șanse mari ca aceste state să fie nevoite să adopte reforme consistente pe care le-au evitat timp de două decenii.

Related posts

Mizele mini-turneului european al Ursulei von der Leyen. De ce primele țări din Estul Europei pe care le va vizita sunt Polonia și Croația

Vlad Epurescu

Christine Lagarde și nevoia de a moderniza Banca Centrală Europeană. Portretul femeii care va conduce destinele zonei euro

Adelina Miron

Republica Moldova, analizată în plenul de la Strasbourg de patru europarlamentari români. Diferențele de discurs și pe ce au pus accent

Vlad Epurescu

Pe cine poate propune, cu adevărat, România, pentru postul de comisar european. Evaluarea portofoliilor vizate de Viorica Dăncilă. Unde avem șanse?

Europolitics.ro

Va intra Europa în conflictul comercial cu SUA? Trump: „Cu UE este mai rău decât cu China!”

Adelina Miron

Leave a Comment