Vizita la Casa Albă a președintelui Klaus Iohannis a avut ca scop revigorarea Parteneriatul Strategic cu SUA pe zona militară. Pentru președintele american Donald Trump a fost un prilej de a găsi și în Estul Europei un avanpost solid care să fie integrat în frontul deschis împotriva investițiilor chinezești și rusești care atentează la supremația economică a aliaților de peste Ocean. În urma întrevederii a rezultat o declarație comună cu un set de obiective.
Vizita lui Klaus Iohannis de la Casa Albă a marcat, totodată, și startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din România. În plan diplomatic, rezultatele obținute de România au fost moderate. În plan politic, Klaus Iohannis a obținut reconfirmarea etichetei de luptător anti-corupție într-un moment în care această temă va fi decisivă în bătălia politică internă.
După ieșirea din scenă a lui Liviu Dragnea, președintele Iohannis a vrut, cu acest prilej, să se profileze în postura singurului partener de dialog al României în relația cu SUA. După Washington, președintele României s-a întors la București cu un wish list destul de sofisticat, îmbrăcat de administrația americană în haina Parteneriatului Strategic. Întrebarea este dacă Klaus Iohannis îl va putea onora.
321 de secunde pentru România în conferința Trump – Iohannis
Diplomația românească a susținut că această vizită a fost programată cu multă vreme înainte, doar că agenda celor doi șefi de stat nu le-a oferit decât pe 20 august posibilitatea unei întâlniri bilaterale.
Aceasta a constat într-o conferință de presă organizată de Donald Trump și la care a participat și Klaus Iohannis, urmată de o discuție între patru ochi de o oră și o declarație comună în care au fost enunțate principalele direcții ale relației România – SUA. La final, spre deosebire de prima vizită din 2017, la declarații și-a făcut prezența doar Klaus Iohannis.
În urmă cu doi ani, vizita lui Klaus Iohannis în SUA a avut un impact mediatic mult mai puternic și într-un context care viza un test pentru cât de solidă este NATO și cât de dispusă este noua administrație Trump să sprijine declanșarea Articolul 5 în cazul unei agresiuni rusești în Estul Europei.
Atunci, cu sprijinul presei românești, președintele Iohannis a reușit să „producă” o știre extrem de importantă. Donald Trump era la acea vreme vizibil nemulțumit de implicarea financiară a unor state membre NATO. Totuși, și-a manifestat cu fermitate sprijinul pentru principiul Articolul 5, deoarece partenerul său de discuții era liderul unui stat care alocase 2% din PIB pentru apărare.
Spre deosebire de prima întâlnire Iohannis – Trump de la Casa Albă, cea de-a doua, din 20 august, a avut un set de subiecte foarte locale și care priveau strict relația dintre România și SUA. Acest lucru s-a văzut în dinamica conferinței de presă la care au participat cei doi și în modul în care media mainstream de peste Ocean a reflectat, ulterior, evenimentul. Înainte de întrevedere, principalele publicații din SUA au alocat spații rezonabile, în care au explicat contextul în care are loc și care sunt temele de discuție, dar nu au mai făcut acest lucru și după întâlnire.
De data aceasta, Klaus Iohannis și Donald Trump au susținut o conferință de presă înainte de întâlnirea tête-à-tête, spre deosebire de momentul din 2017, atunci când declarațiile comune au fost oferite la final.
Debutul conferinței a fost marcat de o introducere de 2 minute făcută de Donald Trump în care a vorbit despre parteneriatul comercial cu România și „oamenii talentați” care lucrează peste Ocean. Temele care au vizat România s-au referit la suplimentarea trupelor americane de pe teritoriul țării noastre (11 secunde), eliminarea sistemului Visa Waiver (18 secunde), lupta împotriva corupției (60 de secunde) și relația cu Huawei (12 secunde).
După eveniment, principalele publicații din SUA l-au menționat pe președintele României doar ca element de context pentru a detalia subiectele arzătoare care macină scena internațională: dorința președintelui american ca Rusia să fie primită în formatul G8 (chiar înainte de Summit-ul G7 de la Biarritz), posibilitatea ca SUA să intre în recesiune și războiul comercial cu China.
Singura referire relevantă legată de primirea lui Klaus Iohannis la Casa Albă au avut-o cei de la Washington Post, care au remarcat faptul că strategia întâlnirilor diplomatice a președintelui american s-a concentrat, în ultima perioadă, spre Estul Europei, avându-i anul acesta ca parteneri de discuție pe liderii din Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia și România.
Ce a punctat Klaus Iohannis
Cu o săptămână înainte ca întâlnirea celor doi șefi de stat să aibă loc, Klaus Iohannis a dezvăluit, într-o întâlnire informală cu jurnaliștii, că principalele teme de discuție se vor concentra în jurul dimensiunii de securitate și apărare, a proiectelor comune care pot fi derulate în domeniul energetic și posibilității ca sistemul vizelor să fie eliminat. Toate aceste teme au fost prezentate ca piese care construiesc Parteneriatul Strategic dintre cele două țări.
Este de remarcat că, în ceea ce privește exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, Iohannis și Trump au convenit în declarația comună să scoată în evidență, în primul rând, „potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre”.
La prima vedere, din text reiese că valorificarea acestor resurse trebuie să aibă România în centrul atenției și să se facă în baza unui cadru fiscal stabil, predictibil și echitabil pentru ambele părți: statul român și companii „Întărirea securității energetice a Europei” vine ca obiectiv secundar, ceea ce poate reprezenta o schimbare de abordare în discuțiile viitoare dintre statul român și Exxon Mobil.
Totuși, președintele României a părut că se degrevează de o posibilă implicare în aceste negocieri, lăsând această misiune pe umerii guvernului Dăncilă. Executivul, însă, până acum, a dat dovadă de reticență atunci când a trebuit să depună un efort concret pentru stimularea acestei investiții (adică, eliminarea OUG114, în mod special).
Reiterarea ideii că proiectul Nord Stream 2 contribuie la subminarea obiectivelor de securitate energetică a Uniunii Europene arată, însă, o poziție consecventă pe care România și-a păstrat-o și a valorificat-o în medierea discuțiilor privind Directiva Gazului care au avut loc în timpul exercitării președinției rotative a Uniunii Europene.
Interesantă a fost și abordarea în ceea ce privește eliminarea vizelor pentru români. Să ne amintim că, în 2017, atunci când cei doi șefi de stat au oferit împreună declarații la finalul întrevederii, întrebați fiind dacă s-a discutat despre programul Visa Waiver pentru România, Klaus Iohannis a spus „da” iar Donald Trump a spus că „nu am vorbit despre acest lucru, dar cu siguranță vom discuta.”
De data aceasta, Trump a fost cel care a răspuns la o întrebare adresată de un jurnalist din România că da, acest subiect va fi pe lista de discuții. El s-a reflectat și în declarația comună, ceea ce este un pas important pentru diplomația românească. „SUA își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.” Dar acest lucru nu reflectă și un orizont de timp în care se va face acest lucru.
Ce nu a reușit să obțină Klaus Iohannis
Unul dintre obiectivele urmărite de Klaus Iohannis pentru întâlnirea cu Donald Trump a fost să obțină suplimentarea forțelor americane de pe teritoriul României.
Și la finalul conferinței de presă, președintele țării noastre și-a reafirmat această dorință. În declarația comună semnată de cei doi șefi de stat, se face o trecere în revistă a eforturilor comune româno-americane din teatrele de operațiuni unde suntem implicați dar, totodată, se vorbește despre „partajarea echitabilă a responsabilităților”.
Spre exemplu, creșterea cheltuielilor alocate apărării este o cerință mai veche a lui Trump pentru statele membre NATO, or suplimentarea forțelor americane ar putea aduce, după sine, un cost suplimentar.
Nu este clar nici dacă Exxon va rămâne operator și investitor, alături de OMV Petrom, în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Întrebat la conferința de presă despre acest subiect, Klaus Iohannis a fost expeditiv, arătând că Palatul Victoria orchestrează discuțiile.
Privind din perspectiva dorinței lui Klaus Iohannis de a arăta, înainte de alegeri, că el este omul potrivit care să descâlcească aceste negocieri folosindu-se de componenta de securitate pe care energia o are în Parteneriatul Strategic, președintele a ratat să puncteze. El și-a schimbat brusc abordarea și a vrut să arate că, dacă discuțiile eșuează, nu el este vinovat, semn că nu are niciun control și că, de fapt, din diverse motive, exploatarea gazelor din Marea Neagră nu face parte din lista sa de obiective politice.
România s-a alăturat SUA în războiul comercial cu China
Donald Trump intenționează, de la 1 septembrie, să escaladeze războiul comercial purtat cu China și să introducă un nou set de tarife și bariere comerciale. În contextul abordării acestui subiect, el a speculat momentul în care un jurnalist a întrebat dacă „parteneri ca România ar trebui să analizeze afacerile celor de la Huawei” și a afirmat că România deja a făcut acest lucru.
Aici, președintele României a jucat abil, a câștigat timp și a evitat să fie pus într-o postură delicată. Klaus Iohannis a anticipat că subiectul legat de Huwaei va fi pus pe tapet la Casa Albă și a anunțat, încă din data de 14 august, că CSAT va analiza dacă este oportun ca această companie să se implice în licitația pentru rețeaua 5G.
Interesant este că România are un Parteneriat Strategic semnat și cu China, relațiile dintre cele două țări având un istoric care nu trebuie desconsiderat. În acest Parteneriat Strategic se menționează că România a avut o contribuție esențială la inițierea și normalizarea dialogului sino-american, în anii ’60-’70. Este o remarcă extrem de importantă care scoate în evidență rolul de pivot pe care România l-a jucat în relațiile dintre cele două super-puteri.
Astăzi, România pare să ignore acest atu diplomatic în condițiile în care, spre deosebire de anii 70, în prezent, nu ideologia este cea care desparte SUA de China, ci niște interese pur comerciale la care țara noastră nu are acces.
Comisia Europeană le-a cerut statelor membre o evaluare a riscurilor cu privire la colaborarea cu Huawei și ZTE, însă președintele României pare că este pregătit ca, în CSAT, să nu se orienteze după frame-ul de lucru al Bruxelles-ului, ci ar putea fi tentat pentru o abordare mult mai radicală.
Dincolo de aceste aspecte, vizita efectuată de Klaus Iohannis la Washington reprezintă încă un moment istoric pentru diplomația românească și pentru relațiile dintre cele două state, România demonstrând că este un pilon important în flancul estic.
