fbpx
europolitics
Stiri

Cât de determinată este Uniunea Europeană să combată corupția și ce valoare are numirea lui Koveși în fruntea EPPO

O serie de experți a răspuns la două întrebări extrem de importante, care bântuie prin birourile celor mai importante cancelarii din Europa. Care sunt provocările politicii externe și de securitate care influențează rolul Europei în lume? Este Uniunea Europeană suficient de determinată în combaterea corupției? Inițiativa pentru a culege aceste răspunsuri le-a aparținut celor de la Carnegie.

KRZYSZTOF BLEDOWSKI, ECONOMIST SENIOR LA ALIANȚA PRODUCĂTORILOR PENTRU PRODUCTIVITATE ȘI INOVAȚIE

  • Da, se poate, dar procesul este în desfășurare. Combaterea corupției face parte din acquis-ul UE, iar electoratul european susține asta în mod copleșitor.
  • Există mari disparități în ceea ce privește corupția în UE. În țările cu un trecut comunist (noile state membre care s-au alăturat în 2004 și 2007), putregaiul pătrunde mai adânc decât în ​​Nord și Vest. Lipsa independenței judiciare, combinată cu controlul politic al economiei sub comunism sunt moștenirile care atârnă asupra acestor țări treizeci de ani mai târziu.
  • Curtea Europeană de Justiție (CEJ) și alte organisme ajută la pronunțarea unei hotărâri în cazul în care forțele de ordine naționale se blochează într-o situație. UE ar putea ajuta prin accelerarea procesului de apel. Din nou, alegătorii vor susține o implicare mai mare a instituțiilor europene acolo unde implicarea statului este mai slabă. 
  • Este reconfortant să observăm că hărțuirea informatorilor și a jurnaliștilor de investigație este întâmpinată de o puternică presiune publică. Electoratul înțelege costurile corupției prin răsfrângerea efectelor acesteia asupra eficienței economice, distribuției veniturilor și justiției sociale. 
  • Dacă puterea corupe și puterea absolută corupe în mod absolut, atunci UE și-a stabilit corect prioritățile și ar trebui să se conformeze propriului scenariu.

ISLAM SHADA, DIRECTORUL PENTRU EUROPA ȘI GEOPOLITICA LA PRIETENII EUROPEI 

  • Mai bine mai târziu decat niciodată. Alegerea lui Kövesi ca prim procuror șef public al UE este un semn binevenit că, în sfârșit, blocul devine serios cu privire la combaterea secretului murdar al Europei: corupția.
  • Totuși, pentru Kövesi nu va fi ușor. Guvernele naționale din UE au scos cu îndemânare multe dintre scandalurile lor de corupție din ochiul public prin targetarea jurnaliștilor, judecătorilor și activiști anticorupție. Instituțiile UE au emis rapoarte demne care subliniază costurile corupției, dar nu au putut face mai multe.
  • Populiștii de extremă dreaptă au răspuns cu atacuri asupra „elitelor corupte”, contribuind la eroziunea încrederii publicului în guverne și politicieni. Nu e de mirare că populiștii sunt prinși în propriile lor scandaluri de corupție, care includ, de obicei, jocurile murdare cu fondurile publice.
  • În mod ironic, în ciuda istoricului lor șubred în această privință, europenii se bucură de răspândirea mesajuluii anticorupție în lume – inclusiv în țările din Balcanii de Vest și din Africa. Dar poziția lor morală este erodată de eșecul lor de a practica ceea ce predică.

NICHOLAS KARIDES, DIRECTOR PENTRU AFACERI PUBLICE LA AMPERSAND 

  • Pentru a parafraza expresia președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, corupția a devenit și ea parte a „Modului de viață european”.
  • Cu toate acestea, decizia Consiliul European de a o numi pe Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO) este o acțiune îndrăzneață, care sperăm că nu se va baza doar pe simbolismul puternic pe care îl poartă sau pe mitologia care înconjoară realizările lui Kövesi.
  • Provocările sunt diverse și complexe într-un moment în care corupția și-a făcut aliați puternici din demagogie și dezinformare. Pe actuala scenă neplăcută și non-pluralistă, în care puterea politică și corporatistă s-a impus în mass-media și încrederea publicului este redusă, instituțiile care sunt serioase față de combaterea corupției vor avea nevoie de tot sprijinul pe care îl pot obține.
  • Dat fiind faptul că s-ar putea dovedi dificil un acord între statele membre asupra politicilor anticorupție, UE ar putea urmări și alte opțiuni. Un scenariu accesibil ar fi sprijinirea puternică și practică a jurnalismului practicat de serviciile publice și a organizațiilor media non-profit dedicate investigațiilor care încearcă să expună abuzurile de putere fără să țină cont de cei implicați.

JACEK KUCHARCZYK, PREȘEDINTE AL INSTITUTULUI DE AFACERI PUBLICE 

  • Numirea primului procuror public al UE este o EVOLUȚIE importantă, deoarece este un alt instrument instituțional al UE în lupta împotriva corupției. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă noul organism va face o diferență reală.
  • Modelul instituțional al UE este compromisul între interese conflictuale, iar faptul că unele state membre cheie, precum Polonia, nu au reușit să i se alăture, este posibil să-i limiteze impactul.
  • Cea mai mare îngrijorare a mea este că crearea EPPO va fi folosită de factorii de decizie din UE ca scuză pentru a nu urmări alte acțiuni mai controversate din punct de vedere politic pentru a asigura integritatea instituțiilor publice atât la nivel european, cât și la nivel național.
  • Începând cu anul 2015, partidul de guvernământ „Lege și Justiție” din Polonia nu numai că a limitat sever independența justiției poloneze, dar a politizat și instituțiile cheie de combatere a corupției, cum ar fi Parchetul Național și Oficiul Central Anticorupție. Sub guvernul PiS, aceste instituții au devenit instrumente de hărțuire a opoziției și a mass-mediei critice, în timp ce au ignorat corupția la nivel înalt și cazurile de conflict de interese. 

DENIS MACSHANE, CONSILIER SENIOR LA PARTENERII AVISA 

  • Nu este un funcționar unic care va „de-corupe” Europa, ci o îmbrățișare a celei mai mari transparențe.
  • Parlamentul European ar putea începe prin publicarea detaliilor despre cum se cheltuie fiecare euro din banii contribuabililor acordați membrilor Parlamentului European pentru cheltuieli personale, călătorii și alte avantaje – detalii complete ale plăților pentru fiecare asistent, salariu și cheltuieli și pentru firme sau contractori externi plătiți pentru a furniza servicii de orice fel pentru eurodeputații.
  • Același lucru ar putea fi aplicat oricărei firme sau persoane fizice adjudecate unui contract sau căreia i s-a acordat o subvenție fie direct de către UE, fie plătite din transferurile UE către bugetele naționale.
  • Ar trebui să fie posibil cu un click pe numele unui eurodeputat sau pe numele unei firme care primește fonduri UE în statele membre să ofere accesul la o listă complet transparentă a tuturor sumelor primite și cheltuite.
  • Orice plată de către o firmă sau persoană fizică către orice om politic din Europa ar trebui să fie o chestiune de evidență publică, întrucât curățarea Parlamentului European nu prea are rost dacă banii UE sunt administrați de politicieni care iau bani de la companii private pentru activități de partid sau câștiguri personale.
  • România este astăzi la fel de coruptă ca oricând, iar publicitatea în jurul unui individ este o diversiune de la nevoia democrației europene de a deveni complet transparentă și de a ridica bariere clare și vizibile între puterea politică și puterea monetară.

Related posts

Cum va funcționa noul fond anti-șoc al zonei euro și de ce nu se poate vorbi, încă, despre un buget comun al statelor care folosesc moneda unică

Adelina Miron

Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul European solicită începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și Albania. Cine se opune

Adelina Miron

După eșecul formării unui guvern, un nou partid de stânga din Spania speră să unească blocul socialist

Adelina Miron

Cum se pregătește Uniunea Europeană de un război comercial cu SUA

Adelina Miron

Conflictele care scindează, azi, Uniunea Europeană

Adelina Miron

Este prietenia ,,indestructibilă’’ dintre Franța și Italia garantul ameliorării situației imigranților? Ce propune Italia

Adelina Miron

Leave a Comment