Românii votează la alegerile prezidențiale începând de duminică cu gândul la a-și reafirma poziția pro-UE, într-un moment în care proiectul european se află sub un atac din ce în ce mai puternic de un sentiment naționalist alimentat de unii dintre membrii săi.
România, care s-a alăturat UE în 2007, a fost ultima dintre țările est-europene care s-a scuturat de cătușele comunismului. Și, deși rămâne una dintre cele mai sărace națiuni, cea mai mare parte a populației recunoaște avantajele de a face parte din blocul format (încă) din 28 de membri.
Actualul președinte, Klaus Iohannis – un pro-european de centru-dreapta – candidează pentru un al doilea mandat și este de așteptat ca acesta să ocupe prima poziție după primul tur. Votul are loc în două runde – prima duminică (alegătorii din Diaspora votează începând de vineri, 8 noiembrie), iar a doua va fi pe 24 noiembrie.
Fost profesor de fizică, Iohannis, în vârstă de 60 de ani, Iohannis și-a început cariera politică în 1990, dar abia în 2009 a apărut în politica națională. În 2014 a fost ales președinte și, în primul său mandat, a încercat să formeze o punte între Berlin și Paris respectiv între Bruxelles și Washington, uneori provocând iritarea liderilor din Budapesta și Varșovia.
Principala întrebare la alegerile de duminică este cine va fi ales pentru a alerga împotriva lui klaus Iohannis în turul doi.
Principalii săi rivali sunt fostul premier social-democrat (PSD), Viorica Dancila, demisă recent prin vot de cenzură de Parlament; Dan Barna, co-președintele Alianței USR Plus 2020; fostul actor, Mircea Diaconu, candidat independent dar susținut de ProRomânia și ALDE; Theodor Paleologu, susținut de PMP, partidul fostului președinte Traian Băsescu.
Conform ultimelor sondaje, Dan Barna, candidatul USR-PLUS, se află pe locul 3 în preferințele electoratului și are cu 3% mai puține voturi decât Viorica Dăncilă ocupantul locului doi. Nu este exclusă, însă, o rocadă spectaculoasă între cei doi, ținând cont că măsurătorile nu includ și votul din Diaspora. Sâmbătă, la ora 12:30, votaseră, deja, peste 140.000 de români (puteți vedea aici evoluția în timp real a prezenței la vot).
Votul din Diaspora va fi din nou important
La ultimele două alegeri prezidențiale, candidatul cu cele mai multe voturi din Diaspora a câștigat și cursa electorală. În 2009, voturile în străinătate l-au făcut pe Traian Băsescu președinte pentru a doua oară. Peste 147.000 de români au votat, atunci, în străinătate, dintre care 115.800 au votat pentru Băsescu și doar 31.000 pentru contracandidatul său, Mircea Geoană (PSD). Cele 84.800 de voturi în plus pe care Băsescu le-a obținut în străinătate au fost decisive, deoarece diferența finală dintre el și Geoană a fost de doar 70.000 de voturi.
În 2014, candidatul liberal Klaus Iohannis (ACL) a trecut în runda a doua cu un handicap semnificativ în comparație cu primul ministru din acea perioadă, Victor Ponta (PSD). Cu toate acestea, el a izbutit o victorie spectaculoasă, obținând în turul doi peste un milion de voturi în plus. Din cei 377.000 de români care au reușit să voteze în Diaspora, 338.000 au votat pentru Iohannis și doar 38.000 pentru Ponta.
Tur 2 fără PSD?
Pentru prima oară de la căderea comunismului în urmă cu 30 de ani, nu există nicio garanție că PSD – succesorul direct al fostului partid comunist – va reuși să-și trimită candidatul în turul doi al alegerilor prezidențiale. Cu structura sa centralizată și cu o prezență extrem de dezvoltată în întreaga țară, PSD a guvernat România de cele mai multe ori de la sângeroasa Revoluție din decembrie 1989.
În 2015, guvernul PSD condus de Victor Ponta se prăbușea ca urmare a protestelor izbucnite după incendiul devastator de la clubul Colectiv din București, care a ucis 63 de oameni.
Re-ales la sfârșitul anului 2016, datorită bazei sale electorale mai vechi și rurale, PSD s-a confruntat rapid cu valuri proaspete de proteste. De această dată, ele au fost provocate de acuzațiile de corupție și de reformele judiciare controversate orchestrate de o camarilă condusă de Liviu Dragnea, fostul președinte al partidului care a fost încarcerat după alegerile europarlamentare, condamnat într-un dosar de angajări fictive.
Liviu Dragnea adoptase o poziție din ce în ce mai antagonică față de Bruxelles. Încercând să adopte o linie de diiscurs similară cu predecesorul ei, Dăncila, 55 de ani, a încercat să se înfățișeze ca apărătorul intereselor românilor de la Bruxelles. Șansele ei de a intra în turul doi s-au diminuat considerabil după căderea guvernului său.
În timp ce în Ungaria și Polonia partidele aflate la guvernare, Fidesz și PiS, încearcă să-și sporească puterea, caracteristica definitorie a politicii românești din ultimii ani a fost o luptă constantă între PSD și Iohannis.
Înainte de a obține primul său mandat, Iohannis i-a chemat pe români să voteze împotriva „ultimelor vestigii ale comunismului” – o referire la PSD – dar a trebuit să se resemneze cu ideea că principalul său rol a fost să blocheze guvernul condus de social-democrați atât cât a putut.
