fbpx
europolitics
Energie Mediu si clima Politici

Moștenirea climatică a Angelei Merkel. Ce șanse are Germania pentru a-și îndeplini țintele de diminuare a emisiilor de carbon

Noul plan al germanilor menit să combată schimbările climatice este estimat la 50 de miliarde de euro. Angela Merkel promite ‘’neutralitate’’ din punct de vedere bugetar. 

Cancelarul Angela Merkel a prezentat duminică un set de inițiative ce vizează combaterea schimbărilor climatice, dar pe care experții îl consideră dezamăgitor. 

Planul prevede stimulente pentru vehicule electrice, taxe mai mari pentru combustibilii fosili și taxe pe carbon concepute pentru a asigura că Germania atinge obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030, informează POLITICO.

Merkel a declarat că măsurile care au fost negociate între creștin – democrați și social – democrați reprezintă o „schimbare de paradigmă”, chiar dacă a recunoscut că unii nu ar fi de aceeași părere.

Pactul a fost anunțat după o ședință de negociere de 19 ore în biroul lui Merkel, în timp ce mii de protestatari au stat la poarta Brandenburg din apropiere, cerând acțiuni îndrăznețe pentru combaterea încălzirii globale.

„Pachetul climatic de astăzi este o rușine, o colecție de reguli ineficiente, interdicții și subvenții și pe departe o schimbare de paradigmă în politica climatică”, a declarat Martin Menner, un expert în domeniul climatic de la Centrul pentru Politici Publice Europene.

Merkel a apărat planurile, spunând că este sigură că „vom atinge țintele și că am pus bazele în acest sens”.

Predicții optimiste

Urmărind evoluția Germaniei de când Merkel a fost implicată în politica publică climatică, s-ar părea că există puține motive pentru a o crede.

De când a fost ministrul Mediului în cabinetul lui Helmut Kohl în anii 90 și până la mandatul său de 14 ani în funcția de cancelar german, Angela Merkel a fost entuziastă în îmbrățișarea publică a obiectivelor climatice ambițioase pe care guvernele sale nu au reușit, însă, să le îndeplinească la timp.

În calitate de ministru pentru mediu, Merkel a declarat la o conferință climatică a Națiunilor Unite găzduită la Bonn, în 1995, că țările dezvoltate precum Germania trebuie să ia prim-planul în combaterea schimbărilor climatice. „Miza este păstrarea lumii pe care o avem”, a spus ea.

În același an, Germania a declarat că va reduce emisiile cu 25%, față de nivelurile din 1990, până în 2005 – obiectiv pe care nu a reușit să-l atingă cu o marjă largă. În cele din urmă, obiectivul a fost îndeplinit, în special datorită închiderii vechilor fabrici germane din Est.

Tot în 1995, Merkel a prezis că până în 2020 vor exista 1 milion de mașini electrice pe drumurile germane. La începutul anului 2019, totalul era de doar 83.000. În august, ea și-a revizuit ținta, spunând că, acum, crede că Germania poate atinge obiectivul cel târziu până în 2022.

Se preconizează că planul Angelei Merkel va costa peste 50 de miliarde de euro în următorii ani, dar va fi „neutru din punct de vedere al bugetului”, a transmis guvernul german. Cancelarul înțelege că, deși germanii vor să salveze mediul, nu vor să plătească prea mult pentru asta.

Dependența de cărbune

Cea mai celebrată decizie a Angelei Merkel în materie de mediu în funcția de cancelar a fost mișcarea din 2011 pentru a accelera renunțarea la energia nucleară ca urmare a dezastrului de la Fukushima din Japonia. 

Deși mulți germani încă se mândresc cu această mișcare, ea nu a făcut decât să crească dependența Germaniei de cărbune. Pentru a compensa pierderea de energie nucleară și pentru a-și menține competitivitatea industrială, Germania a fost forțată în ultimii ani să ardă mai mult cărbune, reducându-și speranța de reducere a emisiilor climatice.

Cărbunele reprezintă aproximativ 35 la sută din producția germană de energie electrică. Deși din ce în ce mai mulți germani spun că sunt extrem de îngrijorați de schimbările climatice, satele din Renania de Nord – Westfalia sunt încă distruse pentru a permite exploatarea cărbunelui.

În timp ce Germania a reușit să extindă energia eoliană și solară, elementul central al strategiei lui Merkel pentru climă, cunoscută sub numele de Energiewende (transformarea energiei), tranziția a fost extrem de costisitoare. Prețurile pentru energia electrică cu amănuntul sunt mai mult decât duble față de anul 2000, ceea ce înseamnă că Germania are cele mai mari prețuri din Europa.

Mai mult, Energiewende a întâmpinat probleme, de la opunerea rezistenței din partea localnicilor, continuând cu construcția liniilor de transmisie și a turbinelor eoliene până la slăbirea cererilor investitorilor.

Un coridor cheie de transmisie nord-sud pentru transportarea energiei regenerabile de-a lungul teritoriului Germaniei a depășit cu câțiva ani termenul de finalizare. Rezultatul este o supradistribuire de energie regenerabilă în nord și o cantitate mai mare de cărbune în sud.

Dacă aceste probleme nu vor fi soluționate în curând, este puțin probabil ca Germania să îndeplinească obiectivul lui Merkel de a atrage 65% din energia electrică a țării din surse regenerabile până în 2030, cu atât mai puțin atingerea țintei de „neutralitate climatică” până în 2050.

Related posts

Ce îi trebuie Romgazului pentru a putea intra, alături OMV Petrom, în exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră

Vlad Epurescu

COP25 marchează începutul unui an definitoriu pentru combaterea schimbărilor climatice

Adelina Miron

Toți ochii pe Marea Caspică și Marea Mediterană, soluțiile Europei de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale pentru diminuarea dependenței față de Rusia

Adelina Miron

Concluziile primelor negocieri pentru continuarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina și după 31 decembrie 2018

Adelina Miron

Danemarca deschide calea pentru Nord Stream 2. Conducta nu va oferi securitate energetică, ci va crește dependența UE de Rusia

Adelina Miron

De ce Summitul climatic COP25 nu va contribui la încetinirea încălzirii globale

Adelina Miron

Leave a Comment